Astăzi, 26 iulie, se împlinește un an de când Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XI-a a fost constituit, urmare a alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021, și care guvernează în prezent, Republica Moldova.
Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu în 2015, a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 cu 52,80% din voturi, având la redistribuire 63 de mandate din 101, fiind constuită majoritatea parlamentară, urmat de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul Politic „Șor”, transmite Știri.md cu referire la Replicamedia.md.
Pentru cele 101 mandate de deputat au concurat candidați din 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent.
Astfel, actualul Legislativ de la Chișinău este reprezentat de PAS care a obținut 63 de mandate, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 32 de mandate și Partidul Șor – 6 mandate.
Parlamentul Republicii Moldova de legislatură a XI-a a fost constituit în urma ședinței de constituire din data de 26 iulie 2021.
La ședința de constituire a Parlamentului nou-ales, au participat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care ținut un discurs referitor la țării, declarând toleranță zero corupției.
De asemenea, a participat la președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, decanul de vârsta, respectiv președintele ședinței, deputatul PSRM Eduard Smirnov, înalți distinși diplomați, reprezentați ai presei, deputații nou-aleși.
Ulterior, Igor Grosu a fost ales la 29 iulie, președinte al Parlamentului de Legislatură a XI-a. Fracțiunea BCS nu a înaintat niciun candidat și nu a participat la alegerea președintelui. Grosu a fost investit în funcție cu 64 de voturi din 64.
Totodată, în funcția de vice-președinți au fost aleși Mihai Popșoi (PAS) și Vlad Batrîncea (BCS, PSRM).
În toată acestă perioadă, au avut loc mai multe schimbări, unii deputați renunțând la mandat pentru o altă funcție:
- Zinaida Popa (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de consilier municipal în CMC;
- Natalia Gavrilița (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de Prim-ministru al Republicii Moldova;
- Sergiu Litvinenco (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de ministru al justiției în Guvernul Republicii Moldova;
- Dumitru Budianschi (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de ministru al finanțelor în Guvernul Republicii Moldova;
- Rosian Vasiloi (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de șef al Poliției de Frontieră;
- Igor Talmazan (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de director al Serviciului Vamal;
- Igor Dodon (PSRM, BCS) → renunțare la mandat;
- Svetlana Căpățînă (PCRM, BCS) → încetarea calității de deputat, a decedat la data de 25 ianuarie 2022;
- Dorel Iurcu (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de primar în comuna Horodiște, raionul Rezina;
- Elena Bodnarenco (PCRM, BCS) → încetarea calității de deputat, a decedat la data de 4 iulie 2022;
- Vladimir Bolea → renunțare la mandat în favoarea calității prim-ministru al Agriculturi și Industriei Alimentare.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului.
Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu în 2015, a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 cu 52,80% din voturi, având la redistribuire 63 de mandate din 101, fiind constuită majoritatea parlamentară, urmat de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul Politic „Șor”, transmite Știri.md cu referire la Replicamedia.md.
Pentru cele 101 mandate de deputat au concurat candidați din 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent.
Astfel, actualul Legislativ de la Chișinău este reprezentat de PAS care a obținut 63 de mandate, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 32 de mandate și Partidul Șor – 6 mandate.
Parlamentul Republicii Moldova de legislatură a XI-a a fost constituit în urma ședinței de constituire din data de 26 iulie 2021.
La ședința de constituire a Parlamentului nou-ales, au participat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care ținut un discurs referitor la țării, declarând toleranță zero corupției.
De asemenea, a participat la președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, decanul de vârsta, respectiv președintele ședinței, deputatul PSRM Eduard Smirnov, înalți distinși diplomați, reprezentați ai presei, deputații nou-aleși.
Ulterior, Igor Grosu a fost ales la 29 iulie, președinte al Parlamentului de Legislatură a XI-a. Fracțiunea BCS nu a înaintat niciun candidat și nu a participat la alegerea președintelui. Grosu a fost investit în funcție cu 64 de voturi din 64.
Totodată, în funcția de vice-președinți au fost aleși Mihai Popșoi (PAS) și Vlad Batrîncea (BCS, PSRM).
În toată acestă perioadă, au avut loc mai multe schimbări, unii deputați renunțând la mandat pentru o altă funcție:
- Zinaida Popa (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de consilier municipal în CMC;
- Natalia Gavrilița (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de Prim-ministru al Republicii Moldova;
- Sergiu Litvinenco (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de ministru al justiției în Guvernul Republicii Moldova;
- Dumitru Budianschi (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de ministru al finanțelor în Guvernul Republicii Moldova;
- Rosian Vasiloi (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de șef al Poliției de Frontieră;
- Igor Talmazan (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de director al Serviciului Vamal;
- Igor Dodon (PSRM, BCS) → renunțare la mandat;
- Svetlana Căpățînă (PCRM, BCS) → încetarea calității de deputat, a decedat la data de 25 ianuarie 2022;
- Dorel Iurcu (PAS) → renunțare la mandat în favoarea calității de primar în comuna Horodiște, raionul Rezina;
- Elena Bodnarenco (PCRM, BCS) → încetarea calității de deputat, a decedat la data de 4 iulie 2022;
- Vladimir Bolea → renunțare la mandat în favoarea calității prim-ministru al Agriculturi și Industriei Alimentare.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului.