Politologul Anatol Ţăranu consideră justificată adoptarea modificărilor la Codul penal al Republicii Moldova care prevăd pedepse pentru separatism.
În cadrul dezbaterii de luni “Mecanismele de implementare şi efectele posibile ale noii legislaţii antiseparatiste”, el a spus că “aceste amendamente au fost adoptate cu o întârziere de 30 de ani”, transmite Știri.md, cu referire la Infotag.
Ţăranu a reamintit că separatismul a apărut pe teritoriul Moldovei chiar mai înainte de declararea independenţei.
“Există dovezi documentare că conducerea sovietică, în ultimii ani ai existenţei URSS, a întreprins acţiuni de încurajare a ideilor de separatism în diverse părţi ale ţării pentru a opri procesul de dezintegrare a Uniunii. Putem aminti, de exemplu, despre avertismentele de atunci către preşedintele Sovietului suprem Mircea Snegur din partea lui Mihail Gorbaciov, care declarase că, dacă Moldova va continua să insiste asupra desprinderii de Uniune, se va confrunta cu separatismul în Transnistria şi Găgăuzia, ceea ce s-a şi întâmplat”, consideră Ţăranu.
Potrivit lui, Moldova a încercat să rezolve conflictul prin forţă şi acesta a fost “un eşec, pentru că forţe ale armatei ruse au fost de partea separatiştilor”, iar conflictul a fost de fapt un “război moldo-rus”. Ţăranu a reamintit că acest război s-a încheiat cu acordul din 1992 – “actul de capitulare a Moldovei”.
“Prin acest acord ni s-au impus condiţii, s-au trasat liniile principale ale unui acord politic, aşa cum l-a văzut Moscova. Pe baza acestui acord, suntem obligaţi să acţionăm până acum. Formula elaborată la Moscova a vizat, printre altele, un anumit comportament în relaţiile cu Tiraspolul. S-a exclus posibilitatea exercitării de presiuni penale (asupra liderilor Transnistriei)”, a spus Țăranu.
În cadrul dezbaterii de luni “Mecanismele de implementare şi efectele posibile ale noii legislaţii antiseparatiste”, el a spus că “aceste amendamente au fost adoptate cu o întârziere de 30 de ani”, transmite Știri.md, cu referire la Infotag.
Ţăranu a reamintit că separatismul a apărut pe teritoriul Moldovei chiar mai înainte de declararea independenţei.
“Există dovezi documentare că conducerea sovietică, în ultimii ani ai existenţei URSS, a întreprins acţiuni de încurajare a ideilor de separatism în diverse părţi ale ţării pentru a opri procesul de dezintegrare a Uniunii. Putem aminti, de exemplu, despre avertismentele de atunci către preşedintele Sovietului suprem Mircea Snegur din partea lui Mihail Gorbaciov, care declarase că, dacă Moldova va continua să insiste asupra desprinderii de Uniune, se va confrunta cu separatismul în Transnistria şi Găgăuzia, ceea ce s-a şi întâmplat”, consideră Ţăranu.
Potrivit lui, Moldova a încercat să rezolve conflictul prin forţă şi acesta a fost “un eşec, pentru că forţe ale armatei ruse au fost de partea separatiştilor”, iar conflictul a fost de fapt un “război moldo-rus”. Ţăranu a reamintit că acest război s-a încheiat cu acordul din 1992 – “actul de capitulare a Moldovei”.
“Prin acest acord ni s-au impus condiţii, s-au trasat liniile principale ale unui acord politic, aşa cum l-a văzut Moscova. Pe baza acestui acord, suntem obligaţi să acţionăm până acum. Formula elaborată la Moscova a vizat, printre altele, un anumit comportament în relaţiile cu Tiraspolul. S-a exclus posibilitatea exercitării de presiuni penale (asupra liderilor Transnistriei)”, a spus Țăranu.