English
Estonian
Latvian
Lithuanian
Polish
Romanian
Russian
Ukrainian
Prin votul de joi, 2 martie 2023, Parlamentul nu a modificat Constituția, ci a avut o sarcină tehnică de a aduce textul Constituției în corespundere cu decizia Curții Constituționale din 5 Decembrie 2013, potrivit căreia limba oficială în R. Moldova este limba română.
Declarația a fost făcută pentru Deschide.MD de către fostul președinte al Curții Constituționale, expert în drept constituțional, Alexandru Tănase, transmite Știri.md.
Solicitat să comenteze votul în prima lectură a proiectului de lege privind implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale, potrivit cărora Declarația de Independență prevalează asupra Constituției R. Moldova, Alexandru Tănase a afirmat că ultimul cuvânt în constituționalitatea acestui proiect de lege oricum îl va spune Înalta Curte.
„Unii susțin că este necesară o majoritate calificată, exact ca în cazul modificării Constituției, alții susțin că este suficientă o majoritate simplă. Dezlegarea acestei dileme va fi făcută până la urmă tot de CCM. Toate legile votate de Parlament beneficiază de prezumția de constituționalitate până la proba contrarie. Cu certitudine că legea de azi va fi contestată la CCM. Dacă Curtea va decide că legea e constituțională, așa va fi, dacă va decide contrariul, se va considera textul votat azi ca fiind inexistent”, a spus el.
Expertul a precizat că hotărârea CCM din 2013 este o hotărâre interpretativă și nu una de control. Astfel, Curtea Constituțională, în calitatea sa de singura autoritate abilitată cu dreptul de a interpreta oficial textul Constituției, a stabilit care este sensul autentic al denumirii limbii oficiale din Republica Moldova, cuprinsă în articolul 13 din Constituție – cel de limba română.
„Odată fiind pronunțată decizia din 5 decembrie 2013, textului articolului 13 i-a fost oferit, prin interpretare, un alt sens – cel autentic, conținut în Declarația de Independență. Hotărârea CCM din 5 decembrie 2013 a produs efecte juridice imediate – întreaga administrație a renunțat la termenul de limba moldovenească și a început să folosească termenul de limba romană. Același lucru s-a produs la nivel internațional. Astfel, Consiliul Europei a renunțat la glotonimul de „limba moldovenească” în favoarea celui de limba română. Prin urmare, Parlamentul astăzi, de fapt, nu a modificat Constituția, ci a avut o sarcină tehnică de a aduce textul Constituției în corespundere cu decizia CCM din 5 decembrie 2013”, a adăugat el.
Amintim că proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația R. Moldova, inclusiv Constituția R. Moldova, a fost aprobat în prima lectură. Documentul a fost votat de 56 de deputați.
Declarația a fost făcută pentru Deschide.MD de către fostul președinte al Curții Constituționale, expert în drept constituțional, Alexandru Tănase, transmite Știri.md.
Solicitat să comenteze votul în prima lectură a proiectului de lege privind implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale, potrivit cărora Declarația de Independență prevalează asupra Constituției R. Moldova, Alexandru Tănase a afirmat că ultimul cuvânt în constituționalitatea acestui proiect de lege oricum îl va spune Înalta Curte.
„Unii susțin că este necesară o majoritate calificată, exact ca în cazul modificării Constituției, alții susțin că este suficientă o majoritate simplă. Dezlegarea acestei dileme va fi făcută până la urmă tot de CCM. Toate legile votate de Parlament beneficiază de prezumția de constituționalitate până la proba contrarie. Cu certitudine că legea de azi va fi contestată la CCM. Dacă Curtea va decide că legea e constituțională, așa va fi, dacă va decide contrariul, se va considera textul votat azi ca fiind inexistent”, a spus el.
Expertul a precizat că hotărârea CCM din 2013 este o hotărâre interpretativă și nu una de control. Astfel, Curtea Constituțională, în calitatea sa de singura autoritate abilitată cu dreptul de a interpreta oficial textul Constituției, a stabilit care este sensul autentic al denumirii limbii oficiale din Republica Moldova, cuprinsă în articolul 13 din Constituție – cel de limba română.
„Odată fiind pronunțată decizia din 5 decembrie 2013, textului articolului 13 i-a fost oferit, prin interpretare, un alt sens – cel autentic, conținut în Declarația de Independență. Hotărârea CCM din 5 decembrie 2013 a produs efecte juridice imediate – întreaga administrație a renunțat la termenul de limba moldovenească și a început să folosească termenul de limba romană. Același lucru s-a produs la nivel internațional. Astfel, Consiliul Europei a renunțat la glotonimul de „limba moldovenească” în favoarea celui de limba română. Prin urmare, Parlamentul astăzi, de fapt, nu a modificat Constituția, ci a avut o sarcină tehnică de a aduce textul Constituției în corespundere cu decizia CCM din 5 decembrie 2013”, a adăugat el.
Amintim că proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația R. Moldova, inclusiv Constituția R. Moldova, a fost aprobat în prima lectură. Documentul a fost votat de 56 de deputați.
