Ștefan Gligor: PAS a ratat agenda internă și reforma urmăriri penale

Infotag: Domnule Gligor, care a fost, în opinia dumneavoastră, motivul demisiei guvernului Nataliei Gavriliţa? La ce se poate aştepta Moldova în viitorul apropiat?, transmite Știri.md.

Ştefan Gligor: Guvernul Gavriliţa a demisionat la cererea preşedintelui Maia Sandu. Era o situaţie care se dezvolta de aproape o jumătate de an, devenind clar că Gavriliţa nu face faţă îndatoririlor de prim-ministru. Problema ar fi putut fi rezolvată dacă mai mulţi miniştri ar fi fost înlocuiţi la timp – Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco, Ana Revenco şi, bineînţeles, Dmitri Budianschi. Acesta din urmă, fără echivoc, frâna activitatea. Toate ministerele s-au plâns de el, chiar şi angajaţii ministerului de finanţe. Dar majoritatea de guvernământ şi personal Gavriliţa au amânat schimbările, fapt care a lăsat o amprentă asupra întregului guvern.

Au existat mari probleme în ministerul infrastructurii şi dezvoltării regionale. Spînu l-a ajustat “pe sine”, luând două treimi din economie, inclusiv energia. A devenit un fel de mini-prim-ministru. Ambiţiile i-au crescut, “nu-i mai ajungea” propriul minister, a vrut să-i ia locul lui Gavriliţa, ceea ce a creat o confruntare internă în guvern. Era scufundat în intrigi interne şi confruntări. Prin urmare, preşedintele a ajuns la concluzia cu privire la necesitatea remanierilor şi schimbării premierului. În timpul celebrei “întâlniri de seară” din noiembrie 2022, a devenit clar că Sandu are propriul punct de vedere asupra schimbărilor întârziate în guvern. Şi în timp ce această luptă internă se desfăşura în guvern, s-a dezvoltat o poveste clasică – doi s-au confruntat, iar al treilea – Dorin Recean – a câştigat.

Numirea lui este o decizie foarte riscantă. Recean este o persoană cunoscută, a fost membru al echipei lui Vladimir Filat. El nu era responsabil în guvernul acestuia de educaţie, ca Sandu, dar a condus ministerul afacerilor interne. În acea perioadă a înflorit contrabanda şi corupţia în ţară. O anumită umbră cade asupra lui, în calitate de şef al ministerului de interne. Prin urmare, decizia preşedintelui este un risc politic serios, pe care şi-a asumat-o în mod conştient.

Partidul schimbării are o atitudine foarte rezervată faţă de acest lucru. Sperăm că majoritatea parlamentară PAS a învăţat din eşecurile din ţară din ultimii doi ani. Echipa guvernamentală anterioară nu avea nicio viziune asupra modului în care ar trebui să se dezvolte economia. Au fost abordări greşite în reforma sistemului de justiţie. Autorităţile au păstrat structura “plahotniucistă” a urmăririi penale, de aceea o definiţie corectă a justiţiei ar fi sintagma “misiune imposibilă”. Este vorba despre acele “procuraturi specializate” foarte notorii. Cu existenţa lor, este imposibil să se obţină rezultate în lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei.

Autorităţile au eşuat în lupta împotriva corupţiei. Ei credeau că, dacă vor coopera cu sistemul, vor obţine rezultate. Dar nu a ieşit nimic din asta. Toate grupările criminale organizate, în primul rând, nu sunt doar libere, dar şi se simt grozav. Grupurile criminale organizate profită de corupţia procurorilor şi instanţelor.

Şi acest lucru este contrar promisiunilor electorale ale lui Sandu şi PAS. Cetăţenii văd că lupta împotriva corupţiei a eşuat, plătesc un preţ mare pentru ea, de rating şi politic. Ei plătesc şi pentru criza energetică. Spînu este ultima persoană pe care eu l-aş pune la conducerea domeniului energic şi al infrastructurii.

Mandatul lui a început cu un scandal de mare amploare legat de linia electrică de 400 KV “Vulcăneşti-Chişinău”. Licitaţia a fost câştigată de KEC (India) la un preţ de dumping de 27 de milioane de euro. Totodată, o compania românească (cu o ofertă de 27 de milioane de euro) a fost exclusă de la licitaţie.

Spînu este o persoană cu o activitate profesională de neînţeles. Ca să nu mai vorbim de achiziţiile de gaze şi de cum s-au făcut. Un alt episod dubios este protocolul pe care Spînu l-a semnat cu Gazprom fără a-şi coordona acţiunile cu Chişinăul.

Unul dintre motivele eşecului puterii executive este că guvernul anterior nu a reuşit să facă faţă valului de inflaţie. Motivul este comportamentul speculativ al companiilor care au recurs la înţelegeri de cartel – de la medicamente la centre comerciale. De exemplu, supermarketurile cer producătorilor reduceri de până la 35% (pentru o poziţie de tranzacţionare). Şi statul nu luptă cu asta, pe coridoarele guvernului circula într-un timp regulamentul privind introducerea restricţiilor la retrobonus, dar acesta a dispărut odată cu politicile economice ale PAS.

Şi toate acestea au fost afectate negativ de lipsa comunicării cu societatea. Gavriliţa şi echipa ei nu au reuşit să le explice cetăţenilor ce vor, unde conduc ţara şi ce intenţionează să facă.

Infotag: Recean a revenit la putere după 10 ani în funcţia de prim-ministru. Ce se poate spune despre el?

Ştefan Gligor: Dacă aş fi fost preşedinte, nu l-aş fi nominalizat la funcţia de prim-ministru şi aş fi luat o altă cale. Dar nu sunt preşedintele statului, dar preşedintele Partidului schimbării – un proiect politic tânăr – şi lucrez în realităţile politice de astăzi. Suntem foarte rezervaţi cu privire la numirea lui Recean. Acum este important să înţelegem ce vrea acest guvern şi ce poate face în mod realist. Dacă nu se angajează în reforme fiscale, economice, judiciare, nu asigură independenţa patrimonială şi financiară a autorităţilor locale, atunci pentru Moldova aceasta va însemna un cost cu multe zeci de mii de oameni şi mulţi ani de dezvoltare.

Nu vom aştepta primele 100 de zile. În viitorul apropiat, partidul îşi va exprima poziţia faţă de componenţa şi programul guvernului.

Infotag: În mod neaşteptat pentru mulţi, primarul oraşului Bălţi, Nicolai Grigorişin, a anunţat că va candida pentru acest post din partea Partidului schimbării. De ce a decis partidul să-l sprijine?

Ştefan Gligor: E simplu. Aceasta este situaţia din noiembrie 2021, când, după demisia anticipată a lui Usatîi, a avut loc primul tur al alegerilor municipale în capitala de nord. Candidatul la funcţia de primar din partea partidului “Şor” (PŞ), Marina Tauber, a obţinut 48% din voturi. Acesta a fost momentul în care ne-am dat seama că lucrurile stau foarte prost la Bălţi. Că acolo fost un sabotaj informaţional, că Usatîi a trădat oraşul care i-a încredinţat un mandat politic în calitate de primar – de fapt, un bilet în viaţa politică. Usatîi a refuzat să facă ceva pentru a împiedica ca oraşul să ajungă în mâinile grupului infracţional organizat al lui Ilan Şor.

Eu şi colegii mei ne-am dat seama că Şor investeşte mulţi bani în campania electorală. Mercenari aduşi au fost folosiţi pentru a crea efectul de prezenţă la acţiunile organizate în sprijinul lui Tauber. Acţiuni erau organizate în fiecare mini-sector din Bălţi. Participanţii primeau salarii.

Partidul Şor este faţada grupării infracţionale organizate a lui Ilan Şor, care foloseşte banii furaţi în Moldova pentru a păcăli şi a prosti cetăţenii. Scopul lor – protecţie politică prin obţinerea puterii, ca garanţie a siguranţei personale şi neaducerea la răspundere penală a membrilor grupului infracţional organizat Şor. Prin urmare, Şor va continua să investească banii lui şi ai altora în proiectul partidului care-i poartă numele.

La biroul politic al Partidului schimbării, am decis că, fără condiţii prealabile, îl vom susţine pe Grigorişin împotriva lui Tauber la următoarele alegeri.

Grigorişin este o persoană deschisă, care însuşeşte cu uşurinţă noi cerinţe şi acceptă criticile. Ne-a devenit clar că vom lucra împreună. Ne-am dat seama că este de neconceput pentru Grigorişin să-i permită lui Tauber şi, prin urmare, grupului infracţional organizat Şor, să ia Bălţiul sub controlul lor. Oraşul are un concept deosebit de dreptate şi onoare.

Imaginaţi-vă că un oraş cu peste 100.000 de locuitori, care votează mai activ decât Găgăuzia, intră sub controlul grupării infracţionale organizate a lui Şor. Şi asta se întâmpla cu consimţământul tacit, prostia sau lenevia autorităţilor, nu-mi este clar. Îi dau dreptate CEC (Comisiei electorale centrale). La acel moment, ea nu avea instrumente legale pentru a constata încălcările. Acest lucru trebuia să fie făcut de poliţie, la care a apelat comisia.

Partidul schimbării a început să “pună presiune” asupra autorităţilor, ceea ce a ajutat legea să triumfe. Din păcate, a fost documentat un singur episod – “catering-ul” – când partidul Şor a comandat centralizat mâncare pentru 150-170 de persoane. Acesta este puţinul pe care oamenii legii l-au demonstrat.

Putem spune că din acel moment am “lucrat împreună” cu Grigorişin şi am decis să-l susţinem la alegerile din toamna lui 2023.