English
Estonian
Latvian
Lithuanian
Polish
Romanian
Russian
Ukrainian
Pentru soluționarea problemei transnistrene sunt necesare retragerea munițiilor și armatei ruse din stânga Nistrului și oferirea unui statut special regiunii, după modelul autonomiei găgăuze. Opinia aparține juristului Promo-Lex, Alexandru Postica.
În același timp, istoricul Octavian Țîcu spune că diferendul transnistrean poate fi soluționat doar cu voința politică fermă a unei guvernări proeuropene, transmite Știri.md cu referire la IPN.
Poziția reprezentanților guvernării este că soluționarea problemei transnistrene depinde de finalitatea războiului din Ucraina.
Potrivit reprezentanților societății civile, nici liderii politici separatiști de la Tiraspol, nici mediul de afaceri și nici cetățenii regiunii nu-și doresc implicarea Republicii Moldova în război.
„Situația din regiunea transnistreană s-a schimbat mult față de situația de acum un an. Războiul a afectat puternic arhitectura de securitate la nivel european, dar a schimbat și realitățile din teren când vine vorba de regiunea transnistreană. Astăzi, regiunea transnistreană depinde de Republica Moldova când e vorba de circulația mărfurilor.
Regiunea este condusă de un grup de afaceri care are interese financiare, comerțul companiilor este puternic legat de spațiul european. Interesele lor economice sunt de a fi departe de război. Oficial, declarativ, ei nu se distanțează de Kremlin, dar realitățile economice s-au schimbat”, a spus directorul executiv IPRE, Iulian Groza, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la Jurnal TV.
În același context, juristul Promo-Lex, Alexandru Postica, spune că regiunea transnistreană poate fi reintegrată, iar conflictul poate fi soluționat pașnic, dacă Rusia își retrage armata din stânga Nistrului și armamentul din depozitul de la Cobasna.
„Conducerea Republicii Moldova a solicitat retragerea armamentului și retragerea armatei ruse de pe teritoriul țării noastre. Acestea sunt două premise pentru a discuta ulterior despre partea politică. La nivel politic există o viziune cu privire la modul în care urmează să se reintegreze această parte a țării.
Conform Constituției, regiunea transnistreană are statut special, cei care vor fi aleși în mod democratic de cetățenii din stânga Nistrului, vor beneficia de un anumit statut, poate fi unul similar regiunii găgăuze. Acesta ar fi scenariul cel mai plauzibil al reintegrării”, a spus juristul Promo-Lex, Alexandru Postică.
„Pentru soluționarea problemei transnistrene ai nevoie de o guvernare proeuropeană fermă. Problema perpetuării conflictului transnistrean este că avem schimbarea ciclurilor electorale care sunt schimbări geopolitice. Până recent am avut un ministru al Apărării condus direct de la Moscova. Rusia știe ce se face în Ministerul Apărării pentru că și-a avut omul direct acolo în perioada guvernării PAS-PSRM”, a spus istoricul Octavian Țîcu.
Reprezentanții guvernării spun însă că soluționarea conflictului transnistrean va depinde de finalitatea războiului din Ucraina. Președintele comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică se arată convins că actualul format de negocieri 5+2 este unul nefuncțional și depășit.
„Problema transnistreană trebuia să fie rezolvată printr-un format 5+2, care pe parcursul multor ani nu a găsit o soluție. Acum două părți din formatul de negocieri, Ucraina și Rusia, sunt în conflict. Acest format nu funcționează și după părerea mea el nu poate funcționa nici după încheierea războiului. Multe depind de felul în care se va încheia acest război.
La negocierea păcii într-un format internațional, trebuie să vedem dacă problema transnistreană va fi abordată la pachet cu cea ucraineană. Rusia, în spațiul postsovietic, a creat enclave prin diferite republici sau regiuni separatiste. Nu e exclus ca în sudul Republicii Moldova, în planul lor, este să agraveze situația. Noi trebuie să ne asigurăm că în cazul în care cineva începe să miște, să avem control”, a spus deputatul PAS Lilian Carp.
În prezent, există un proiect de lege, aprobat în prima lectură de Parlament, potrivit căruia separatismul, finanțarea separatismului, incitarea la separatism, complotul împotriva Republicii Moldova, colectarea și sustragerea informațiilor care ar putea dăuna suveranității, independenței și integrității țării se pedepsesc cu închisoarea.
În același timp, istoricul Octavian Țîcu spune că diferendul transnistrean poate fi soluționat doar cu voința politică fermă a unei guvernări proeuropene, transmite Știri.md cu referire la IPN.
Poziția reprezentanților guvernării este că soluționarea problemei transnistrene depinde de finalitatea războiului din Ucraina.
Potrivit reprezentanților societății civile, nici liderii politici separatiști de la Tiraspol, nici mediul de afaceri și nici cetățenii regiunii nu-și doresc implicarea Republicii Moldova în război.
„Situația din regiunea transnistreană s-a schimbat mult față de situația de acum un an. Războiul a afectat puternic arhitectura de securitate la nivel european, dar a schimbat și realitățile din teren când vine vorba de regiunea transnistreană. Astăzi, regiunea transnistreană depinde de Republica Moldova când e vorba de circulația mărfurilor.
Regiunea este condusă de un grup de afaceri care are interese financiare, comerțul companiilor este puternic legat de spațiul european. Interesele lor economice sunt de a fi departe de război. Oficial, declarativ, ei nu se distanțează de Kremlin, dar realitățile economice s-au schimbat”, a spus directorul executiv IPRE, Iulian Groza, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la Jurnal TV.
În același context, juristul Promo-Lex, Alexandru Postica, spune că regiunea transnistreană poate fi reintegrată, iar conflictul poate fi soluționat pașnic, dacă Rusia își retrage armata din stânga Nistrului și armamentul din depozitul de la Cobasna.
„Conducerea Republicii Moldova a solicitat retragerea armamentului și retragerea armatei ruse de pe teritoriul țării noastre. Acestea sunt două premise pentru a discuta ulterior despre partea politică. La nivel politic există o viziune cu privire la modul în care urmează să se reintegreze această parte a țării.
Conform Constituției, regiunea transnistreană are statut special, cei care vor fi aleși în mod democratic de cetățenii din stânga Nistrului, vor beneficia de un anumit statut, poate fi unul similar regiunii găgăuze. Acesta ar fi scenariul cel mai plauzibil al reintegrării”, a spus juristul Promo-Lex, Alexandru Postică.
„Pentru soluționarea problemei transnistrene ai nevoie de o guvernare proeuropeană fermă. Problema perpetuării conflictului transnistrean este că avem schimbarea ciclurilor electorale care sunt schimbări geopolitice. Până recent am avut un ministru al Apărării condus direct de la Moscova. Rusia știe ce se face în Ministerul Apărării pentru că și-a avut omul direct acolo în perioada guvernării PAS-PSRM”, a spus istoricul Octavian Țîcu.
Reprezentanții guvernării spun însă că soluționarea conflictului transnistrean va depinde de finalitatea războiului din Ucraina. Președintele comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică se arată convins că actualul format de negocieri 5+2 este unul nefuncțional și depășit.
„Problema transnistreană trebuia să fie rezolvată printr-un format 5+2, care pe parcursul multor ani nu a găsit o soluție. Acum două părți din formatul de negocieri, Ucraina și Rusia, sunt în conflict. Acest format nu funcționează și după părerea mea el nu poate funcționa nici după încheierea războiului. Multe depind de felul în care se va încheia acest război.
La negocierea păcii într-un format internațional, trebuie să vedem dacă problema transnistreană va fi abordată la pachet cu cea ucraineană. Rusia, în spațiul postsovietic, a creat enclave prin diferite republici sau regiuni separatiste. Nu e exclus ca în sudul Republicii Moldova, în planul lor, este să agraveze situația. Noi trebuie să ne asigurăm că în cazul în care cineva începe să miște, să avem control”, a spus deputatul PAS Lilian Carp.
În prezent, există un proiect de lege, aprobat în prima lectură de Parlament, potrivit căruia separatismul, finanțarea separatismului, incitarea la separatism, complotul împotriva Republicii Moldova, colectarea și sustragerea informațiilor care ar putea dăuna suveranității, independenței și integrității țării se pedepsesc cu închisoarea.
