English
Estonian
Latvian
Lithuanian
Polish
Romanian
Russian
Ukrainian
Șeful adjunct al Biroului de Reintegrare s-a adeverit a fi un susținător al principiului de federalizare și consideră că în Moldova acest termen are o conotație negativă pe nedrept.
Mai mult ca atât, Nicolai Țveatcov se arată convins că reintegrarea va fi realizată doar prin federalizare, cum va arăta acest model: o federalizare aprofundată sau nu, oficialului de la reintegrarea îi este greu să spună la moment. Declarațiile în acest sens, dar și alte aspecte controversate au fost expuse de Țveatcov în cadrul unei emisiuni televizate de la postul afiliat socialiștilor, Primul în Moldova, transmite Știri.md cu referire la Zonadesecuritate.md.
În opinia șefului adjunct de la reintegrare, cheia de soluționare a conflictului transnistrean, va fi în redistribuirea atribuțiilor în stat dintre Chișinău și Tiraspol. Redistribuirea, însemnând federalizarea țării.
„Noi ne-am agățat de acest cuvânt (federalizarea n.r) ce a luat o conotație negativă, dar cu totul în zadar. Redistribuirea atribuțiilor în țara noastră va avea un caracter oarecum federativ. Republica Moldova are deja un subiect recunoscut, Autonomia Găgăuză, care a lăsat o amprentă de principii federative în construcția statului Republica Moldova.”
Țveatcov vorbind despre criza din 2003, când a apărut memorandumul Kozak, spune că: „federalizarea nu a fost propunerea Federației Ruse, acest proiect nu a fost propus de Dmitrii Kozak. A apărut cu un an sau doi înaintea includerii lui în procesul de reglementare. Eu consider că acest termen, măcar și din punct de vedere teoretic, este defăimat în zadar. Dar din nou, noi trăim în Moldova, la noi acest termen a devenit o confirmare a prezenței trupelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova și cei care nu se complac cu această idee o resping.
Mă repet, în procesul de reglementare a conflictului, redistribuirea atribuțiilor în stat reprezintă elementul cheie, acesta din punct de vedere teoretic va însemna federalizarea țării cât de profundă va fi și care va fi modelul final astăzi este complicat să spun.”
- Este necesar să menționăm că în 2003 memorandumul Kozak nu se referea doar la redistirbuirea adtribuțiilor în stat. Planul Kozak ar fi stipulat că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldovenească, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza, însă, care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială. Unul din articole mai prevedea că, contingentului de armată a Federației Ruse, ce staționează ilegal la Tiraspol i se oferă statut de bază militară pe termen 20 de ani.
Cât ține de autorul memorandumul, în nenumărate rânduri, chiar Dmitrii Kozak se declara autorul federalizării R. Moldova.
Ce ține de Misiunea de pacificare de pe Nistru, Țveatcov are o poziție comună cu acea a Tiraspolului, numind-o una de succes.
„Trebuie să recunoaștem că păstrarea păcii pe Nistru și stabilității este asigurată de către această Misiune care a decurs cu succes, nu fără incidente, aici nu aș fi atât de categoric, au fost incidente, nu este o situație simplă. Comisia Unificată de Control în comeptență carea intră Msiunea de Pacificare a fost blocată cu anii, iar între participanții din cadrul comisie foarte des au loc contradicții și neînțelegeri, dar reieșind din aceste probleme ele se rezolvă în interiorul formatului, pe deoparte acest fapt stârnește critici, dar pe de altă parte recunoaște că mecanismul este unul funcțional, este o cheie pentru menținerea stabilității militare pe Nistru,” declară șeful adjunct al Biroului.
Cine este Țveatcov
Pe parcursul emisiunii Țveatcov a evitat să spună lucrurilor pe nume ce țin de războiul din Ucraina, numind agresiunea rusă: военные действия /acțiuni militare.
Și asta pentru că șeful adjunct al Biroului pare să fie un susținător al lumii ruse, cel puțin după anexarea Crimeii în 2014, acesta acesta se arată indignat de sancțiunile impuse Moscovei și distribuia pe tweeter mesaje de susținere.
El este autorul monografiilor: Голос Приднестровья : Эхо великой страны (Vocea Transnistriei: Ecoul unei țări mari) și „Голос Гагаузии: Гагаузская автономия глазами её жителей” („Vocea Găgăuziei: autonomia găgăuziei prin ochii locuitorilor săi”).
Acesta și-a lansat monografia despre regiunea transnistreană la Moscova unde a declarat că: „experiența transnistreană e ca un model pentru întreaga Moldova, susținând că, în mare, drumul etnocratic al Moldovei a dus malul drept într-o fundătură, iar pe malul stâng al Nistrului, în ciuda tuturor dificultăților, statul s-a realizat și a dezvoltat un sistem social complet viabil, care a mostenit tot ce este mai bun din trecutul sovietic.” Eveniment la care ar fi participat și exponenți ai regimului de la Tiraspol.
La birou Țveatcov a venit pe timpul când șef pe reintegrare a fost Vasile Șova, în calitate de consilier, iar în funcția de șeful adjunct a fost numit de Olga Cebotari, viceprim-ministru pentru reintegrare în Guvernul Chicu.
Mai mult ca atât, Nicolai Țveatcov se arată convins că reintegrarea va fi realizată doar prin federalizare, cum va arăta acest model: o federalizare aprofundată sau nu, oficialului de la reintegrarea îi este greu să spună la moment. Declarațiile în acest sens, dar și alte aspecte controversate au fost expuse de Țveatcov în cadrul unei emisiuni televizate de la postul afiliat socialiștilor, Primul în Moldova, transmite Știri.md cu referire la Zonadesecuritate.md.
În opinia șefului adjunct de la reintegrare, cheia de soluționare a conflictului transnistrean, va fi în redistribuirea atribuțiilor în stat dintre Chișinău și Tiraspol. Redistribuirea, însemnând federalizarea țării.
„Noi ne-am agățat de acest cuvânt (federalizarea n.r) ce a luat o conotație negativă, dar cu totul în zadar. Redistribuirea atribuțiilor în țara noastră va avea un caracter oarecum federativ. Republica Moldova are deja un subiect recunoscut, Autonomia Găgăuză, care a lăsat o amprentă de principii federative în construcția statului Republica Moldova.”
Țveatcov vorbind despre criza din 2003, când a apărut memorandumul Kozak, spune că: „federalizarea nu a fost propunerea Federației Ruse, acest proiect nu a fost propus de Dmitrii Kozak. A apărut cu un an sau doi înaintea includerii lui în procesul de reglementare. Eu consider că acest termen, măcar și din punct de vedere teoretic, este defăimat în zadar. Dar din nou, noi trăim în Moldova, la noi acest termen a devenit o confirmare a prezenței trupelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova și cei care nu se complac cu această idee o resping.
Mă repet, în procesul de reglementare a conflictului, redistribuirea atribuțiilor în stat reprezintă elementul cheie, acesta din punct de vedere teoretic va însemna federalizarea țării cât de profundă va fi și care va fi modelul final astăzi este complicat să spun.”
- Este necesar să menționăm că în 2003 memorandumul Kozak nu se referea doar la redistirbuirea adtribuțiilor în stat. Planul Kozak ar fi stipulat că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldovenească, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza, însă, care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială. Unul din articole mai prevedea că, contingentului de armată a Federației Ruse, ce staționează ilegal la Tiraspol i se oferă statut de bază militară pe termen 20 de ani.
Cât ține de autorul memorandumul, în nenumărate rânduri, chiar Dmitrii Kozak se declara autorul federalizării R. Moldova.
Ce ține de Misiunea de pacificare de pe Nistru, Țveatcov are o poziție comună cu acea a Tiraspolului, numind-o una de succes.
„Trebuie să recunoaștem că păstrarea păcii pe Nistru și stabilității este asigurată de către această Misiune care a decurs cu succes, nu fără incidente, aici nu aș fi atât de categoric, au fost incidente, nu este o situație simplă. Comisia Unificată de Control în comeptență carea intră Msiunea de Pacificare a fost blocată cu anii, iar între participanții din cadrul comisie foarte des au loc contradicții și neînțelegeri, dar reieșind din aceste probleme ele se rezolvă în interiorul formatului, pe deoparte acest fapt stârnește critici, dar pe de altă parte recunoaște că mecanismul este unul funcțional, este o cheie pentru menținerea stabilității militare pe Nistru,” declară șeful adjunct al Biroului.
Cine este Țveatcov
Pe parcursul emisiunii Țveatcov a evitat să spună lucrurilor pe nume ce țin de războiul din Ucraina, numind agresiunea rusă: военные действия /acțiuni militare.
Și asta pentru că șeful adjunct al Biroului pare să fie un susținător al lumii ruse, cel puțin după anexarea Crimeii în 2014, acesta acesta se arată indignat de sancțiunile impuse Moscovei și distribuia pe tweeter mesaje de susținere.
El este autorul monografiilor: Голос Приднестровья : Эхо великой страны (Vocea Transnistriei: Ecoul unei țări mari) și „Голос Гагаузии: Гагаузская автономия глазами её жителей” („Vocea Găgăuziei: autonomia găgăuziei prin ochii locuitorilor săi”).
Acesta și-a lansat monografia despre regiunea transnistreană la Moscova unde a declarat că: „experiența transnistreană e ca un model pentru întreaga Moldova, susținând că, în mare, drumul etnocratic al Moldovei a dus malul drept într-o fundătură, iar pe malul stâng al Nistrului, în ciuda tuturor dificultăților, statul s-a realizat și a dezvoltat un sistem social complet viabil, care a mostenit tot ce este mai bun din trecutul sovietic.” Eveniment la care ar fi participat și exponenți ai regimului de la Tiraspol.
La birou Țveatcov a venit pe timpul când șef pe reintegrare a fost Vasile Șova, în calitate de consilier, iar în funcția de șeful adjunct a fost numit de Olga Cebotari, viceprim-ministru pentru reintegrare în Guvernul Chicu.
