English
Estonian
Latvian
Lithuanian
Polish
Romanian
Russian
Ukrainian
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă în perioada 17-19 februarie la Conferința de Securitate de la München (MSC 2023), fiind pentru a doua oară când șefa statului este prezentă la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale.
Potrivit unui comunicat al Președinției, agenda Maiei Sandu prevede întrevederi cu lideri de state și guverne, înalți oficiali europeni, dar și cu unii șefi de organizații internaționale, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.
Prezența sa la MSC 2023 vine în contextul în care situația de securitate din jurul Republicii Moldova este acutizată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, țara cuprinsă între Prut și Nistru fiind nevoită să facă față consecințelor, inclusiv fluxuri de refugiați, criză energetică generată de șantajul Rusiei sau rachete rusești care violează spațiul nostru aerian și care au căzut pe teritoriul acestei țări.
Totodată, potrivit agendei oficiale a Conferinței, Maia Sandu va participa sâmbătă, 18 februarie curent, la un panel de dezbateri intitulat „Dincolo de NATO: Parteneriate pentru securitatea europeană”. Discuția va fi deschisă de un discurs al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, iar la dezbatere vor participa, pe lângă președinta Republicii Moldova, președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen.
Republica Moldova se va afla pe scena MSC 2023 și prin ministra de interne, Ana Revenco, care va participa vineri la o dezbatere privind amenințările hibride alături de vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas, responsabil pentru modul de viață european, de ministrul apărării din Suedia, Pål Jonson, și de secretarul pentru securitate internă al SUA, Alejandro Mayorkas.
De altfel, săptămâna internațională care se încheie cu lucrările MSC a debutat cu afirmațiile Maiei Sandu, care a declarat luni că Rusia plănuiește să implice diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să atace instituții ale statului și să ia ostatici, subliniind că “prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”.
În același timp, la Chișinău a fost instalat joi un nou guvern condus de Dorin Recean, fost consilier pentru securitate și apărare al președintelui R. Moldova, noul premier afirmând la votul de învestitură din Parlament că statutul de neutralitate al țării, definit prin Constituție, nu asigură securitatea în caz de agresiune. “Nu trebuie să confundăm apărarea cu neutralitatea”, a spus Recean.
Evaluările Maiei Sandu privind planurile de complet ale Rusiei au fost făcute publice după ce președintele ucrainean, Vladimir Zelenski le-a transmis celor 27 de șefi de stat sau de Guvern din Uniunea Europeană că Ucraina a interceptat planurile serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova.
Recent, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a acuzat Occidentul că vrea să transforme Republica Moldova în următoarea Ucraină, afirmații respinse categoric de Ministerul de Externe de la Chișinău. Lavrov a mai spus și că Maia Sandu urmărește reunificarea Moldovei cu România, aderarea la UE și NATO,
Anterior acestor amenințări venite dinspre Moscova, președinta Maia Sandu afirmase într-un interviu acordat Politico Europe la Forumul Economic Mondial de la Davos că invazia Rusiei în Ucraina determină Republica Moldova să se gândească dacă nu cumva țara trebuie să renunțe la neutralitatea consacrată prin constituție și să se integreze într-o “alianță mai mare”, însă aceasta nu a menționat o potențială aderare la NATO.
Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron au deschis lucrările celei de-a 59-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității internaționale desfășurându-se în ajunul împlinirii unui an de la invazia Rusiei în Ucraina, moment pe care organizatorii Conferinței îl descriu ca pe un catalizator prin care democrațiile lumii își pot revigora viziunea asupra ordinii internaționale bazate pe reguli, aflată sub atacul revizioniștilor autoritari. Ediţia din acest an este prezidată pentru prima oară de Christoph Heusgen, fost consilier pentru politică externă al fostului cancelar german Angela Merkel și fost ambasador al Germaniei la ONU.
Anul trecut, prestigioșii și puternicii participanți la conferința anuală abia se întorseseră acasă de la München, când președintele rus Vladimir Putin a ordonat o invazie militară împotriva Ucrainei la o scară pe care puterile europene o considerau istorie.
Potrivit unui comunicat al Președinției, agenda Maiei Sandu prevede întrevederi cu lideri de state și guverne, înalți oficiali europeni, dar și cu unii șefi de organizații internaționale, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.
Prezența sa la MSC 2023 vine în contextul în care situația de securitate din jurul Republicii Moldova este acutizată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, țara cuprinsă între Prut și Nistru fiind nevoită să facă față consecințelor, inclusiv fluxuri de refugiați, criză energetică generată de șantajul Rusiei sau rachete rusești care violează spațiul nostru aerian și care au căzut pe teritoriul acestei țări.
Totodată, potrivit agendei oficiale a Conferinței, Maia Sandu va participa sâmbătă, 18 februarie curent, la un panel de dezbateri intitulat „Dincolo de NATO: Parteneriate pentru securitatea europeană”. Discuția va fi deschisă de un discurs al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, iar la dezbatere vor participa, pe lângă președinta Republicii Moldova, președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen.
Republica Moldova se va afla pe scena MSC 2023 și prin ministra de interne, Ana Revenco, care va participa vineri la o dezbatere privind amenințările hibride alături de vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas, responsabil pentru modul de viață european, de ministrul apărării din Suedia, Pål Jonson, și de secretarul pentru securitate internă al SUA, Alejandro Mayorkas.
De altfel, săptămâna internațională care se încheie cu lucrările MSC a debutat cu afirmațiile Maiei Sandu, care a declarat luni că Rusia plănuiește să implice diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să atace instituții ale statului și să ia ostatici, subliniind că “prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”.
În același timp, la Chișinău a fost instalat joi un nou guvern condus de Dorin Recean, fost consilier pentru securitate și apărare al președintelui R. Moldova, noul premier afirmând la votul de învestitură din Parlament că statutul de neutralitate al țării, definit prin Constituție, nu asigură securitatea în caz de agresiune. “Nu trebuie să confundăm apărarea cu neutralitatea”, a spus Recean.
Evaluările Maiei Sandu privind planurile de complet ale Rusiei au fost făcute publice după ce președintele ucrainean, Vladimir Zelenski le-a transmis celor 27 de șefi de stat sau de Guvern din Uniunea Europeană că Ucraina a interceptat planurile serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova.
Recent, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a acuzat Occidentul că vrea să transforme Republica Moldova în următoarea Ucraină, afirmații respinse categoric de Ministerul de Externe de la Chișinău. Lavrov a mai spus și că Maia Sandu urmărește reunificarea Moldovei cu România, aderarea la UE și NATO,
Anterior acestor amenințări venite dinspre Moscova, președinta Maia Sandu afirmase într-un interviu acordat Politico Europe la Forumul Economic Mondial de la Davos că invazia Rusiei în Ucraina determină Republica Moldova să se gândească dacă nu cumva țara trebuie să renunțe la neutralitatea consacrată prin constituție și să se integreze într-o “alianță mai mare”, însă aceasta nu a menționat o potențială aderare la NATO.
Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron au deschis lucrările celei de-a 59-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității internaționale desfășurându-se în ajunul împlinirii unui an de la invazia Rusiei în Ucraina, moment pe care organizatorii Conferinței îl descriu ca pe un catalizator prin care democrațiile lumii își pot revigora viziunea asupra ordinii internaționale bazate pe reguli, aflată sub atacul revizioniștilor autoritari. Ediţia din acest an este prezidată pentru prima oară de Christoph Heusgen, fost consilier pentru politică externă al fostului cancelar german Angela Merkel și fost ambasador al Germaniei la ONU.
Anul trecut, prestigioșii și puternicii participanți la conferința anuală abia se întorseseră acasă de la München, când președintele rus Vladimir Putin a ordonat o invazie militară împotriva Ucrainei la o scară pe care puterile europene o considerau istorie.
