Moldova, pentru prima dată la Summitul NATO: Motive și efecte

Mai mult, Republica Moldova se regăsește și în documentul final al reuniunii – Declarația Comună a miniștrilor de Externe, ceea ce de asemenea constituie o noutate importantă, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Motivele și efectele acestei noutăți pentru statul moldovenesc și societatea moldovenească, securitatea cărora este afectată puternic de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, au discutat participanții la dezbaterea publică „Moldova, pentru prima dată la Summitul NATO: motive și efecte”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, NATO este o alianță militară interguvernamentală între 30 de state, dintre care 28 europene și două nord-americane. Aceasta a fost înființată după cel de-Al Doilea Război Mondial în baza Tratatului Atlanticului de Nord, semnat pe 4 aprilie 1949, la Washington. 

Expertul mai spus că NATO este un sistem de securitate colectivă – statele membre sunt independente, dar convin să se apere reciproc împotriva atacurilor terților. 

„Atunci când se spune că NATO se extinde acest lucru trebuie tratat foarte specific. Nu NATO se extinde, dar țările care se simt amenințate doresc să adere la NATO, pentru că ele întâmpină greutăți”, a notat expertul.

Igor Boțan a menționat că, inițial, NATO a funcționat ca un fel de organizație care avea menirea să respingă un eventual atac din partea Uniunii Sovietice. Însă, după disoluția Uniunii Sovietice, NATO a continuat să activeze, dar a avut diferite perioade. Alianța a fost implicată în operațiuni militare în Balcani, în orientul Mijlociu, Asia de Sud, Africa. 

„Piatra de temelie a NATO este desigur articolul cinci din Carta NATO, care spune că, dacă una din țări este atacată, atunci se consideră că întreaga Alianță a fost atacată și țările membre convin asupra unei riposte comune împotriva eventualului agresor. Acest articol a fost folosit o singură dată după atacurile asupra SUA din 11 septembrie 2001”, explică Igor Boțan.

Expertul a mai spus că organele de conducere ale NATO sunt reprezentate de către Consiliul Atlanticului de Nord, organism cu autoritate de decizie și care este format din reprezentanții permanenți ai statelor membre. Consiliul respectiv se reunește cel puțin o dată pe săptămână, iar reuniunile sunt conduse de către secretarul general. 

Potrivit expertului, nu există vot sau decizia majorității în NATO. Fiecare stat reprezentat la masa Consiliului sau în oricare din comitetele sale își păstrează suveranitatea și responsabilitatea deplină pentru propriile decizii. Reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe ai statelor membre reprezintă cel mai înalt nivel de luare a deciziilor pe care îl are Alianța.

Natalia Albu, directoare executivă a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, conferențiară universitară, Academia Militară, a declarat că Republica Moldova a fost invitată în premieră la ministerialele NATO. 

Summitul de la București a avut în particular scopul de a consolida și de a dezvolta o pagină de parcurs referitoare la implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO care a avut loc în iunie la Madrid. De asemenea, scopul a fost de a vedea cum încearcă NATO să gestioneze securitatea în regiunea Mării Negre.

„În cadrul Summitului de la Madrid din vară a fost adoptat un document nou, document strategic al Alianței Nord-Atlantice, care direcționează pe termen mediu principalele priorități ale Alianței în fortificarea și consolidarea nu numai a securității în interiorul acestei structuri, dar și la nivel regional și internațional, din perspectiva securității cooperative. Însă, cadrul de probleme este atât de specific în contextul invaziei militare a Federației Ruse în Ucraina și războiului care există pe continentul european, încât este nevoie de o întâlnire separată pentru a avea o implementare mai eficientă a acestor prevederi. 

De aceea Summitul de la București care de fapt se consideră cea de-a cincea reuniune a miniștrilor de Externe ale țărilor membre NATO, găzduită în premieră de România, marchează invitația țărilor care sunt partenere. Este vorba despre Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Bosnia și Herțegovina. Au fost invitate și țările care au depus cererea de aderare la Alianța Nord-Atlantică, cum ar fi Suedia și Finlanda.  Scopul a fost de a consolida comunicarea prin prisma parteneriatelor, dincolo de agenda internă a Alianței Nord-Atlantice în contextul războiului care există pe continentul european”, spune Natalia Albu.

În opinia sa, este important că din start a fost stabilită o agendă care includea cadrul de probleme cu referire la Marea Neagră. Or, de regulă subiectul Mării Negre, deși era discutat și în cadrul a astfel de Summituri, aici au fost discutate concret pachetele de suport, care direct sau indirect afectează și Republica Moldova. Important este că dincolo de modalitatea de a sigura un mediu de securitate mai sigur în contextul dat, au fost discutate și blocurile cu referire la cooperarea și securitatea prin prisma cooperării cu China”, a declarat Natalia Albu. 

Potrivit ei, de asemenea, s-a discutat și pachetul privind Balcanii de Vest și de aceasta a fost invitată și Bosnia și Herțegovina. Și nu în ultimul rând, s-au discutat și acțiuni concrete cu privire la modul de coordonare a mecanismului de gestionare a suportului privind infrastructura critică. Acest fapt ar putea implica un suport eficient pentru Republica Moldova, pentru că vine vorba despre infrastructura energetică din Ucraina, de care este independentă și Republica Moldova.

Comentatorul politic Ion Tăbârță a menționat că subiectul Ucrainei a fost cel central la Summitul NATO. Odată cu această reuniune, Alianța Nord-Atlantică începe implementarea conceptului trasat la Summitul de la Madrid și anume – „apărarea înaintată”. „În 2022, după 12 ani, Alianța Nord-Atlantică și-a revăzut strategia sa de securitate. A abordat un document, reieșind din noul context și anume că Federația Rusă este prima amenințare la adresa securității europene și nu doar europene. Desigur, de aici, subiectului invaziei rusești i s-a acordat principala atenție”, declară comentatorul.

„Pe lângă aspectele modului în care urmează să fie ajutată Ucraina, s-a vorbit cu precădere despre sistemul de apărare anti-aeriană, dar totodată, cum NATO să-și fortifice flancul estic. S-a ajuns ca în calitate de importanță strategică să avem echilibrarea flancului estic în zona bazinului Mării Negre, la fel cum a fost în toată această perioadă – flancul estic spre nord și anume în bazinul Mării Baltice”, a explicat Ion Tăbârță.

În opinia sa, anume din aceste considerente Summitul a fost organizat la București. Potrivit lui, rolul nou, strategic și importanța pe care o are România este demonstrată și prin faptul că această ministerială a fost organizată la București. 

„Avem o legătură simbolică. În anul 2008, s-a discutat la București privind perspectiva aderării Georgiei și Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică. Or, acum s-au reiterat acele principii ale acelei declarații de la București din 2008. Atunci, Ucraina și Georgia nu au fost invitat la negocierile de aderare, dar lor li s-a oferit această perspectivă. Și dacă e să vorbim despre Madrid, la fel avem o legătură istorică – în 1997, la Madrid s-a decis extinderea Blocului NATO spre Est. 

De fapt, au început noile realități post-Războiul Rece. La Madrid, în 1997, au fost invitate la negocieri de aderare trei state post-comuniste. Este vorba despre Polonia, Cehia și Ungaria, ca peste 25 de ani, în 2022, NATO să-și revadă abordarea sa referitor la flancul estic al Organizației Nord-Atlantice. Desigur, această ministerială ține cont de realitățile, provocările cu care se confruntă acum securitatea europeană și cea internațională”, a mai spus Ion Tăbârță.

Dezbaterea publică la tema „Moldova, pentru prima dată la Summitul NATO: motive și efecte”, organizată de IPN, a fost ediția a 269-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.