Reforma justiției din R. Moldova trece o perioadă de foc, odată cu definitivarea proiectului Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, precum și proiectului de concept cu privire la mecanismul de evaluare extraordinară.
Acest subiect a fost discutat în cadrul ședinței grupului de lucru, prezidat de ministrul Justiției Veronica Mihailov-Moraru, informează Știri.md cu referire la deschide.md.
În discursul său, ministrul a reiterat că toate inițiativele promovate de Ministerul Justiției în cadrul reformei sistemului justiției au fost și sunt consultate cu Comisia de la Veneția în vederea aplicării și respectării celor mai bune practici.
„Și acest proiect de Lege a fost expediat spre consultare Comisiei de la Veneția și, urmare a propunerilor și ajustărilor pe care le vom efectua, proiectul definitivat va fi expediat repetat spre avizare către Comisie”, a menționat Veronica Mihailov-Moraru.
Potrivit proiectului, mecanismul de evaluare cuprinde 3 faze:
1. pre-vetting – filtrarea candidaților pentru funcțiile de conducere din cadrul Consiiului Superior al Magistraturii (CSM), Consiliului 2 Superior al Procuraturii (CSJ) și pentru membrii colegiilor judiciare și cele ale procuraturii;
2. vettingul sau evaluarea judecătorilor și a candidaților ce vor dori să devină judecători ai Curții Supreme de Justiție;
3. evaluarea judecătorilor și a procurorilor din funcțiile și instituțiile cheie. Consultările au avut loc în format hibrid: cu prezență fizică și online a reprezentanților din cadrul CSM, CSP, Instanțelor judecătorești de toate nivelurile, Procuraturilor, a societății civile și partenerii de dezvoltare.
În cadrul discuțiilor, au fost evidențiate diferențele efectelor dintre „pre-vetting” și „vetting”. Primul prevede o evaluare a candidaților înscriși benevol la cursa pentru funcția de judecător în cadrul CSM, iar nepromovarea acestui procedeu nu atrage după sine consecințe asupra carierei judecătorului, fiind un proces de filtrare pentru eventuala promovare în organul de autoadministrare.
Vetting-ul, presupune verificarea etică și financiară care va fi aplicată judecătorilor și candidaților la funcția de judecători ai CSJ, precum și magistraților și procurorilor cu funcții administrative. Rezultatele Vetting-ului vor genera efecte mai puternice pentru cariera acestora. Dar subiecții ce nu au promovat vetting-ul, ar putea fi demiși, doar pentru cazurile nejustificate a diferențelor evidente, între cheltuieli și venituri. Mai mult, în proiectul de lege a fost stabilită o marjă exactă rezonabilă de diferență acceptabile între cheltuielile și veniturile declarate de subiectul evaluării. Totodată se intenționează introducerea unor garanții suplimentare pentru a asigura că judecătorii și procurorii să nu fie penalizați aspru pentru încălcări minore.
Acțiunile de evaluare și prevederile noului proiect de lege au nemulțumit un șir de magistrați și au dus anterior la demisii în masă ale judecătorilor din cadrul CSJ și a unora de la Curtea de Apel Chișinău.
În contextul demisiilor unor judecători din cadrul actualului CSJ, ministrul a declarat, că sistemul judecătoresc acceptă cu greu această reformă deși a fost implicat plenar, începând cu anul 2021, în toate procesele de consultare și elaborare a legislației ce se referă la mecanismul de evaluare. Pe această cale, Veronica Mihailov-Moraru, a făcut apel la continuarea consultărilor și identificarea soluțiilor comune.
„Aceste semnale de rezistență și potențiale blocaje nu aduc beneficii nimănui, aceste acțiuni doar sporesc neîncrederea societății în justiție. Trebuie să ne conjugăm eforturile în mod constructiv și să ne gândim la interesul public”, a conchis ministra Justiției.
Proiectul de Lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor urmează a fi supus procedurii de consultări publice, definitivat, și ulterior trimis spre avizare către autoritățile competente.
Acest subiect a fost discutat în cadrul ședinței grupului de lucru, prezidat de ministrul Justiției Veronica Mihailov-Moraru, informează Știri.md cu referire la deschide.md.
În discursul său, ministrul a reiterat că toate inițiativele promovate de Ministerul Justiției în cadrul reformei sistemului justiției au fost și sunt consultate cu Comisia de la Veneția în vederea aplicării și respectării celor mai bune practici.
„Și acest proiect de Lege a fost expediat spre consultare Comisiei de la Veneția și, urmare a propunerilor și ajustărilor pe care le vom efectua, proiectul definitivat va fi expediat repetat spre avizare către Comisie”, a menționat Veronica Mihailov-Moraru.
Potrivit proiectului, mecanismul de evaluare cuprinde 3 faze:
1. pre-vetting – filtrarea candidaților pentru funcțiile de conducere din cadrul Consiiului Superior al Magistraturii (CSM), Consiliului 2 Superior al Procuraturii (CSJ) și pentru membrii colegiilor judiciare și cele ale procuraturii;
2. vettingul sau evaluarea judecătorilor și a candidaților ce vor dori să devină judecători ai Curții Supreme de Justiție;
3. evaluarea judecătorilor și a procurorilor din funcțiile și instituțiile cheie. Consultările au avut loc în format hibrid: cu prezență fizică și online a reprezentanților din cadrul CSM, CSP, Instanțelor judecătorești de toate nivelurile, Procuraturilor, a societății civile și partenerii de dezvoltare.
În cadrul discuțiilor, au fost evidențiate diferențele efectelor dintre „pre-vetting” și „vetting”. Primul prevede o evaluare a candidaților înscriși benevol la cursa pentru funcția de judecător în cadrul CSM, iar nepromovarea acestui procedeu nu atrage după sine consecințe asupra carierei judecătorului, fiind un proces de filtrare pentru eventuala promovare în organul de autoadministrare.
Vetting-ul, presupune verificarea etică și financiară care va fi aplicată judecătorilor și candidaților la funcția de judecători ai CSJ, precum și magistraților și procurorilor cu funcții administrative. Rezultatele Vetting-ului vor genera efecte mai puternice pentru cariera acestora. Dar subiecții ce nu au promovat vetting-ul, ar putea fi demiși, doar pentru cazurile nejustificate a diferențelor evidente, între cheltuieli și venituri. Mai mult, în proiectul de lege a fost stabilită o marjă exactă rezonabilă de diferență acceptabile între cheltuielile și veniturile declarate de subiectul evaluării. Totodată se intenționează introducerea unor garanții suplimentare pentru a asigura că judecătorii și procurorii să nu fie penalizați aspru pentru încălcări minore.
Acțiunile de evaluare și prevederile noului proiect de lege au nemulțumit un șir de magistrați și au dus anterior la demisii în masă ale judecătorilor din cadrul CSJ și a unora de la Curtea de Apel Chișinău.
În contextul demisiilor unor judecători din cadrul actualului CSJ, ministrul a declarat, că sistemul judecătoresc acceptă cu greu această reformă deși a fost implicat plenar, începând cu anul 2021, în toate procesele de consultare și elaborare a legislației ce se referă la mecanismul de evaluare. Pe această cale, Veronica Mihailov-Moraru, a făcut apel la continuarea consultărilor și identificarea soluțiilor comune.
„Aceste semnale de rezistență și potențiale blocaje nu aduc beneficii nimănui, aceste acțiuni doar sporesc neîncrederea societății în justiție. Trebuie să ne conjugăm eforturile în mod constructiv și să ne gândim la interesul public”, a conchis ministra Justiției.
Proiectul de Lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor urmează a fi supus procedurii de consultări publice, definitivat, și ulterior trimis spre avizare către autoritățile competente.