English
Estonian
Latvian
Lithuanian
Polish
Romanian
Russian
Ukrainian
Guvernanții trebuie să demonstreze capacitatea de a mobiliza electoratul, care a votat integrarea europeană, la realizarea agendei practice.
Dacă este lăsat să i se inoculeze viziuni aproximative, imprecise despre cum se realizează agenda de guvernare pe fundalul războiului din Ucraina, pandemiei – cetățeanul pierde încrederea, iar ratingul câștigătorilor scade, erodând baza lor electorală, transmite Știri.md cu referire la IPN.
Acesta este unul din mesajele lansate de Mihai Mogîldea, lider de echipă, Programul Europenizare, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cadrul dezbaterii publice „Statutul de candidat și ireversibilitatea integrării europene se ține pe voința societății: de ce depinde ea în condițiile actuale?”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.
„Guvernanții trebuie să dezvolte percepția generală că procesul de aderare europeană nu ține doar de „aleșii poporului”, ci de întreaga societate și noi toți putem contribui la implementarea acestor reforme-cheie. Aceasta se poate face prin popularizarea rolului pe care îl are UE în dezvoltarea țării noastre, printr-o comunicare mai bună la nivel central și local… Cred că partidele politice și, în primul rând, majoritatea parlamentară trebuie să depună un efort mai mare. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, va perpetua senzația că doar autoritățile centrale pot să impulsioneze procesul de aderare. Aceasta nu este adevărat, noi toți putem avea o contribuție importantă. Mai ales, când vine vorba despre consultarea unor proiecte, promovarea unor recomandări”, a remarcat expertul.
În acest proces se pot manifesta asociațiile de business, alți actori relevanți care trebuie conectate pe această dimensiune – în țară sunt active circa 4000 de ONG-uri. „Dincolo de aceasta, trebuie de explicat oamenilor relevanța reformelor, având în vedere că unele dintre ele pot genera, pe termen scurt, repercusiuni nedorite, cu suprapuneri inclusiv pe imaginea electorală, beneficiile urmând să se manifeste într-o perspectivă mai îndepărtată”, a opinat reprezentantul IPRE.
Un exemplu clasic în acest sens este reforma administrației publice locale. Unii actori locali vor simți un mare disconfort în urma implementării reformei în cauză, dar ea va aduce, peste o vreme, multe avantaje întregii societăți. În context, expertul a invocat și reforma universitară, care nu a fost însoțită de o comunicare eficientă cu publicul. „Din păcate, dacă nu reușim să comunicăm cetățenilor (ce se dorește), ei vor cădea pradă altor narative decât cele care se bazează pe date și dovezi”, consideră vorbitorul.
El a atenționat că la anul urmează să aibă loc alegeri locale, apoi, intrăm în perioada preelectorală a scrutinului prezidențial din 2024, fiind urmat, în 2025, de alegerile parlamentare. „Aceasta înseamnă că guvernarea mai are un an în care își poate asuma reforme care se asociază cu anumite costuri, inclusiv în contextul alegerilor”.
Dar dincolo de procesele politice care se derulează, este necesar să existe un angajament al întregii societăți, o implicare mai activă a actorilor la nivel local și a organismelor care reprezintă fie comunitatea de business, fie diversitatea societății civile – pe plan religios, bunăoară, sau de altă natură. „Nemaivorbind de autoritățile locale, care trebuie să joace un rol prioritar aici. E necesară o schimbare de discurs. Altfel, cum să ceri rezultate de la guvernare, dacă procesul și rezultatul au loc la nivel local sau de business? E nevoie de un discurs bine calibrat, bine coordonat la nivelul tuturor structurilor guvernamentale”, a conchis expertul.
Dezbaterea publică la tema „Statutul de candidat și ireversibilitatea integrării europene se ține pe voința societății: de ce depinde ea în condițiile actuale?” a fost ediția a 258-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, realizat cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Dacă este lăsat să i se inoculeze viziuni aproximative, imprecise despre cum se realizează agenda de guvernare pe fundalul războiului din Ucraina, pandemiei – cetățeanul pierde încrederea, iar ratingul câștigătorilor scade, erodând baza lor electorală, transmite Știri.md cu referire la IPN.
Acesta este unul din mesajele lansate de Mihai Mogîldea, lider de echipă, Programul Europenizare, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cadrul dezbaterii publice „Statutul de candidat și ireversibilitatea integrării europene se ține pe voința societății: de ce depinde ea în condițiile actuale?”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.
„Guvernanții trebuie să dezvolte percepția generală că procesul de aderare europeană nu ține doar de „aleșii poporului”, ci de întreaga societate și noi toți putem contribui la implementarea acestor reforme-cheie. Aceasta se poate face prin popularizarea rolului pe care îl are UE în dezvoltarea țării noastre, printr-o comunicare mai bună la nivel central și local… Cred că partidele politice și, în primul rând, majoritatea parlamentară trebuie să depună un efort mai mare. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, va perpetua senzația că doar autoritățile centrale pot să impulsioneze procesul de aderare. Aceasta nu este adevărat, noi toți putem avea o contribuție importantă. Mai ales, când vine vorba despre consultarea unor proiecte, promovarea unor recomandări”, a remarcat expertul.
În acest proces se pot manifesta asociațiile de business, alți actori relevanți care trebuie conectate pe această dimensiune – în țară sunt active circa 4000 de ONG-uri. „Dincolo de aceasta, trebuie de explicat oamenilor relevanța reformelor, având în vedere că unele dintre ele pot genera, pe termen scurt, repercusiuni nedorite, cu suprapuneri inclusiv pe imaginea electorală, beneficiile urmând să se manifeste într-o perspectivă mai îndepărtată”, a opinat reprezentantul IPRE.
Un exemplu clasic în acest sens este reforma administrației publice locale. Unii actori locali vor simți un mare disconfort în urma implementării reformei în cauză, dar ea va aduce, peste o vreme, multe avantaje întregii societăți. În context, expertul a invocat și reforma universitară, care nu a fost însoțită de o comunicare eficientă cu publicul. „Din păcate, dacă nu reușim să comunicăm cetățenilor (ce se dorește), ei vor cădea pradă altor narative decât cele care se bazează pe date și dovezi”, consideră vorbitorul.
El a atenționat că la anul urmează să aibă loc alegeri locale, apoi, intrăm în perioada preelectorală a scrutinului prezidențial din 2024, fiind urmat, în 2025, de alegerile parlamentare. „Aceasta înseamnă că guvernarea mai are un an în care își poate asuma reforme care se asociază cu anumite costuri, inclusiv în contextul alegerilor”.
Dar dincolo de procesele politice care se derulează, este necesar să existe un angajament al întregii societăți, o implicare mai activă a actorilor la nivel local și a organismelor care reprezintă fie comunitatea de business, fie diversitatea societății civile – pe plan religios, bunăoară, sau de altă natură. „Nemaivorbind de autoritățile locale, care trebuie să joace un rol prioritar aici. E necesară o schimbare de discurs. Altfel, cum să ceri rezultate de la guvernare, dacă procesul și rezultatul au loc la nivel local sau de business? E nevoie de un discurs bine calibrat, bine coordonat la nivelul tuturor structurilor guvernamentale”, a conchis expertul.
Dezbaterea publică la tema „Statutul de candidat și ireversibilitatea integrării europene se ține pe voința societății: de ce depinde ea în condițiile actuale?” a fost ediția a 258-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, realizat cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
