English
Estonian
Latvian
Lithuanian
Polish
Romanian
Russian
Ukrainian
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău condamnă agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Georgiei, din august 2008.
Într-un mesaj postat pe Twitter, MAEIE menționează cp agresiunea militară a Rusiei față de Georgia reprezintă o încălcare flagrantă a normelor și principiilor fundamentale ale dreptului internațional, transmite Știri.md.
“În aceste zile reiterăm poziția de condamnare a agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Georgiei din august 2008 și a evenimentelor urmare a acestui act, care reprezintă o încălcare flagrantă a normelor și principiilor fundamentale ale dreptului internațional.
Reconfirmăm sprijinul ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional”, se arată în mesaj.
Amintim că în noaptea de 7 spre 8 august 2008, Georgia, condusă pe atunci de președintele Mihail Saakaşvili, a lansat o ofensivă militară pentru a recupera republica separatistă Osetia de Sud, care în 1990 și-a proclamat unilateral independența față de Georgia.
Deşi forțele georgiene le surclasau pe cele osetine, atât cantitativ, cât şi calitativ, și au reușit în primă fază să avanseze mult în teritoriul Osetiei de Sud, ruşii au intrat în război înainte ca Georgia să ocupe tunelul Roki, ce leagă Osetia de Sud de Rusia, atacând cu tancuri și parașutiști.
Consiliul de Securitate al Rusiei s-a reunit la 8 august, la cererea preşedintelui de atunci, Dmitri Medvedev şi a hotărât intrarea în război de partea osetinilor. Argumentul a fost adus tot de Medvedev, care susţinea că „femei, copii şi bătrâni mor în Osetia de Sud, iar majoritatea dintre ei sunt cetățeni ai Federaţiei Ruse”, iar „cei responsabili pentru asta vor fi pedepsiți corespunzător”.
În aceeaşi zi au fost distruse şi bazele aeriene din jurul capitalei Tbilisi. Saakaşvili a declarat stare de război pentru 15 zile şi a mobilizat rezerviștii, însă în doar câteva zile ruşii controlau Tskhinvali, capitala Osetiei de Sud şi cea mai mare parte din Osetia de Sud. Între 7 şi 12 august, Rusia a dislocat circa 20 de mii de soldați în Osetia de Sud şi tot atâția în Abhazia, totalul cărora reprezenta de trei mai mult decât armata georgiană. Astfel că, la 16 august, Georgia a fost nevoită să semneze, la Moscova, acordul de pace cu Rusia. În rezultatul războiului a pierdut atât Osetia de Sud, cât şi Abhazia, o altă regiune separatistă.
La 26 august 2008, preşedintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev anunța că, din motive „umanitare”, Rusia recunoaște independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei. Iar într-o conferință de presă susținută ulterior, acesta sublinia că recunoaşterea independenţei acestor regiuni de către Rusia este „irevocabilă”, iar o polemică pe acest subiect este o „fantezie”.
În timpul războiului ruso-georgian, care a durat în total cinci zile, armata georgiană a pierdut 171 de soldaţi, iar cea rusă – 64, alte câteva sute din ambele tabere fiind răniți.
Într-un mesaj postat pe Twitter, MAEIE menționează cp agresiunea militară a Rusiei față de Georgia reprezintă o încălcare flagrantă a normelor și principiilor fundamentale ale dreptului internațional, transmite Știri.md.
“În aceste zile reiterăm poziția de condamnare a agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Georgiei din august 2008 și a evenimentelor urmare a acestui act, care reprezintă o încălcare flagrantă a normelor și principiilor fundamentale ale dreptului internațional.
Reconfirmăm sprijinul ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional”, se arată în mesaj.
Amintim că în noaptea de 7 spre 8 august 2008, Georgia, condusă pe atunci de președintele Mihail Saakaşvili, a lansat o ofensivă militară pentru a recupera republica separatistă Osetia de Sud, care în 1990 și-a proclamat unilateral independența față de Georgia.
Deşi forțele georgiene le surclasau pe cele osetine, atât cantitativ, cât şi calitativ, și au reușit în primă fază să avanseze mult în teritoriul Osetiei de Sud, ruşii au intrat în război înainte ca Georgia să ocupe tunelul Roki, ce leagă Osetia de Sud de Rusia, atacând cu tancuri și parașutiști.
Consiliul de Securitate al Rusiei s-a reunit la 8 august, la cererea preşedintelui de atunci, Dmitri Medvedev şi a hotărât intrarea în război de partea osetinilor. Argumentul a fost adus tot de Medvedev, care susţinea că „femei, copii şi bătrâni mor în Osetia de Sud, iar majoritatea dintre ei sunt cetățeni ai Federaţiei Ruse”, iar „cei responsabili pentru asta vor fi pedepsiți corespunzător”.
În aceeaşi zi au fost distruse şi bazele aeriene din jurul capitalei Tbilisi. Saakaşvili a declarat stare de război pentru 15 zile şi a mobilizat rezerviștii, însă în doar câteva zile ruşii controlau Tskhinvali, capitala Osetiei de Sud şi cea mai mare parte din Osetia de Sud. Între 7 şi 12 august, Rusia a dislocat circa 20 de mii de soldați în Osetia de Sud şi tot atâția în Abhazia, totalul cărora reprezenta de trei mai mult decât armata georgiană. Astfel că, la 16 august, Georgia a fost nevoită să semneze, la Moscova, acordul de pace cu Rusia. În rezultatul războiului a pierdut atât Osetia de Sud, cât şi Abhazia, o altă regiune separatistă.
La 26 august 2008, preşedintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev anunța că, din motive „umanitare”, Rusia recunoaște independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei. Iar într-o conferință de presă susținută ulterior, acesta sublinia că recunoaşterea independenţei acestor regiuni de către Rusia este „irevocabilă”, iar o polemică pe acest subiect este o „fantezie”.
În timpul războiului ruso-georgian, care a durat în total cinci zile, armata georgiană a pierdut 171 de soldaţi, iar cea rusă – 64, alte câteva sute din ambele tabere fiind răniți.
