English
Estonian
Latvian
Lithuanian
Polish
Romanian
Russian
Ukrainian
„Impresia mea este că povestea limbii române nu s-a terminat și, dacă cumva PAS pierde puterea, cei care vor veni pot schimba legislația”, a spus scriitorul și jurnalistul Iulian Ciocan, la emisiunea Punctul pe AZi de la postul TVR MOLDOVA.
Referitor la denumirea de limbă moldovenească, Iulian Ciocan a afirmat că aceasta a fost o invenție a ocupației sovietice, pentru a demonstra că românii din partea stăngă a Prutului sunt diferiți de cei din dreapta Prutului, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.
„Dacă vă amintiți, grafia latină exista și pe vremea lui Stalin în Transnistria. Pe urmă, dictatura a abolit-o. Aceasta a fost o modalitate de a ne spune că suntem diferiți de cei de peste Prut. Nici nu îmi pot imagina cum ar fi putut URSS să lase limba română să existe”, a declarat Iulian Ciocan.
Maria Şleahtiţchi, directorul Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu” a spus în cadrul emisiunii că cei care fac apel la literatura medievală, ar trebui să fie atenți la faptul că acea literatură reflectă mentalitatea timpurilor respective.
„Principatele române aveau aceeași limbă. Unii îi spuneau limba românească, alții moldovenească, iar în cronici se fixează această terminologie. Însă, când se formează națiunile moderne, în sec XIX în întreaga Europă, când s-au unit principatele, limba oficială s-a numit limba română”, a spus Maria Şleahtiţchi.
Ediția integrală a emisiunii Punctul pe AZi din 3 martie o puteți urmări în continuare.
Referitor la denumirea de limbă moldovenească, Iulian Ciocan a afirmat că aceasta a fost o invenție a ocupației sovietice, pentru a demonstra că românii din partea stăngă a Prutului sunt diferiți de cei din dreapta Prutului, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.
„Dacă vă amintiți, grafia latină exista și pe vremea lui Stalin în Transnistria. Pe urmă, dictatura a abolit-o. Aceasta a fost o modalitate de a ne spune că suntem diferiți de cei de peste Prut. Nici nu îmi pot imagina cum ar fi putut URSS să lase limba română să existe”, a declarat Iulian Ciocan.
Maria Şleahtiţchi, directorul Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu” a spus în cadrul emisiunii că cei care fac apel la literatura medievală, ar trebui să fie atenți la faptul că acea literatură reflectă mentalitatea timpurilor respective.
„Principatele române aveau aceeași limbă. Unii îi spuneau limba românească, alții moldovenească, iar în cronici se fixează această terminologie. Însă, când se formează națiunile moderne, în sec XIX în întreaga Europă, când s-au unit principatele, limba oficială s-a numit limba română”, a spus Maria Şleahtiţchi.
Ediția integrală a emisiunii Punctul pe AZi din 3 martie o puteți urmări în continuare.
