Ioniță: Cheltuielile populației cresc, iar consumul real scade

Astfel, în iunie, cetățenii Republicii Moldova au plătit pentru bunurile procurate din rețele de comerț 8 miliarde de lei sau cu 25% mai mult decât anul trecut, însă în realitate ei au venit acasă cu mai puține produse, dar mai exact cu 4,1% mai puțin (pentru detalii vezi comunicatul Biroului Național de Statistică: Cifra de afaceri în comerţ şi servicii în ianuarie-iunie 2022), transmite Știri.md cu referire la blogul lui Veaceslav Ioniță.

Inflația fără precedent din ultimii 22 de ani și-a lăsat puternic amprenta asupra puterii de cumpărare a cetățenilor. Aici trebuie să menționăm că cheltuielile cetățenilor din luna iunie au fost mult mai mari decât creșterea veniturilor. Astfel, cheltuielile au crescut cu 25%, iar veniturile estimativ au înregistrat o creștere sub 15%. Diferența a fost acoperită din economiile oamenilor, împrumuturile luate și de banii trimiși de rude de peste hotare. Dar și așa, cheltuind din economii, oamenii au reușit să procure mai puține bunuri decât anul trecut.

Asistăm la o reducere reală a consumului populației, cu cheltuieli mult mai mari decât veniturile disponibile.

Să nu uităm că creșterea prețurilor este determinată în primul rând de scumpirea resurselor energetice, apoi de creșterea prețurilor la resursele alimentare. Vara, tradițional, prețurile la resursele alimentare sunt mult mai mici, iar consumul de resurse energetice este aproape inexistent, dar chiar și așa populația deja nu-și poate permite să procure același volum de bunuri ca și anul trecut.

Urmează lunile de iarnă, când cheltuielile pentru resursele energetice vor fi estimativ 16-20 de miliarde de lei, în loc de 3,5-4,5 miliarde de lei pe sezon, cum a fost în ultimii 10 ani. Astfel, populația va trebui să-și reducă alte cheltuieli pentru a procura gaz, lemne, cărbune și să plătească pentru agentul termic (mai multe citește aici: #059 Analize Economice: Sursa de căldură pe timp de iarnă a gospodăriilor casnice). Aceasta înseamnă că populația va direcționa pentru căldură pe timp de iarnă circa 15 miliarde de lei în plus, care în loc să fie taxați obișnuit cu 20% TVA, vor fi taxați cu doar 8% TVA. Ratările bugetului de stat de la scumpirea resurselor energetice doar din TVA pentru sezonul 2022/23 se vor ridica la cel puțin 1,5 miliarde de lei.

Reducerea consumului și utilizarea banilor strict pentru bunuri de primă necesitate, cum sunt căldura și produsele alimentare, mai are un efect care deja se face văzut.

Să nu uităm că produsele de primă necesitate se taxează cu 8% TVA, față de 20% la produsele obișnuite. Sărăcirea populației duce la creșterea consumului de produse cu TVA redus și scăderea puternică a consumului de bunuri obișnuite. Schimbarea comportamentului de consum al populației va duce la încetinirea creșterii veniturilor din TVA ale bugetului de stat. Deja în luna iunie înregistrăm o creștere de doar 5,5% a veniturilor Bugetului Public Național din TVA, comparativ cu luna iunie din 2021. Să nu uităm că TVA este sursa de bază de venituri ale bugetului de stat. Din cei 46,7 miliarde de lei planificați în acest an din impozite și taxe, 56% sau 26,2 sunt planificați a fi colectați din TVA. Iar dinamica încasărilor din TVA arată starea de lucruri din economia națională (mai multe vezi aici: Catalogul de date deschise ale Ministerului Finanțelor).

Intrăm într-un cerc vicios: 1) populația este nevoită să se împrumute pentru a-și menține consumul, dar oricum consumul este mai mic decât anul trecut. 2) trecerea la produsele de primă necesitate înseamnă plăți reduse de TVA și risc sporit de încasări sub nivelul planificat din TVA la bugetul de stat. 3) riscurile veniturilor mai mici și deficitul de 20 de miliarde de lei al bugetului limitează capacitatea de intervenție a Guvernului.

Unica soluție viabilă pentru 2022 este creșterea volumului de granturi obținute și majorarea substanțială a împrumuturilor externe, în condiția când Guvernul s-a dezis de împrumuturile interne.

În primele 6 luni ale anului s-a reușit debursarea a 237 de milioane de lei sub formă de granturi sau doar 18% din suma planificată de 1,3 miliarde de lei. Totuși, în baza promisiunilor partenerilor externi și efortului necesar de depus, considerăm că suma granturilor în acest an ușor poate ajunge la 2,5-3,0 miliarde de lei. Granturile posibile sunt principala sursă de intervenție a autorităților în contextul noii forme a crizei care se prefigurează.

La capitolul împrumuturi situația este mult mai complicată. Datorită dobânzilor de 5 ori mai mari decât anul trecut la creditele interne, Guvernul s-a dezis de această formă de finanțare și pune accentul exclusiv pe împrumuturi externe.

În primele 6 luni ale anului, creditarea netă este de doar 2,1 miliarde de lei sau 10,8% din totalul necesar pentru acoperirea deficitului bugetar de 19,4 miliarde de lei. Aici trebuie să menționăm că o parte, dar mai exact 693 de milioane de lei din împrumuturile externe contractate în primele 6 luni, a fost direcționată spre întoarcerea împrumuturilor interne mai vechi. Astfel, miza de bază trebuie să fie intensificarea procesului de obținere a împrumuturilor externe, pentru a acoperi necesitățile bugetare, inclusiv din cauza dezicerii de la împrumuturile interne.

Anume de capacitatea Guvernului de a atrage granturi și împrumuturi externe depinde modul cum vom face față acestei noi fațete a crizei economice cu care se confruntă Moldova.