English
Estonian
Latvian
Lithuanian
Polish
Romanian
Russian
Ukrainian
Până la sfârşitul anului 2023, Guvernul va comanda un rating al Moldovei la agenţiile internaţionale pentru pregătirea plasării euroobligaţiunilor suverane moldoveneşti.
Potrivit Infotag, premierul Natalia Gavriliţa a anunţat acest lucru luni seară, la TV8, transmite Știri.md.
Potrivit ei, Moldova ar trebui să aibă proiecte de infrastructură atractive, pentru implementarea cărora s-ar putea atrage resurse prin plasarea de eurobonduri pe pieţele financiare internaţionale.
“Acum dispunem de studii în diverse sectoare ale economiei care identifică astfel de proiecte de infrastructură importante pentru ţară. De exemplu, vom începe să construim un pod la Ungheni, pentru care deja am găsit finanţare în Uniunea Europeană”, a menţionat Gavriliţa.
În ceea ce priveşte intrarea Moldovei cu titlurile sale pe piaţa financiară internaţională, premierul a menţionat trei probleme importante pe care Guvernul trebuie să le rezolve în acest sens.
“Sarcina numărul unu este de a pregăti ratingul ţării. După aceea, vor trebui selectate mai multe proiecte importante pentru Moldova, care pot fi implementate folosind banii strânşi din plasarea euroobligaţiunilor. Şi, în cele din urmă, a treia sarcină este emisiunea de euroobligaţiuni şi plasarea lor”, a spus ea.
Potrivit premierului, în prezent, ratele la titluri au început să crească şi va fi necesară alegerea unui moment favorabil.
“Trebuie să ne gândim şi să ne pregătim pentru plasarea aşa-ziselor “obligaţiuni verzi”, care sunt atractive şi aplicabile pentru ţara noastră”, a conchis premierul.
Guvernele Moldovei au iniţiat de două ori emiterea şi plasarea de euroobligaţiuni, dar nu s-a ajuns la realizarea în fapt a ideii.
La sfârşitul anului 2019 s-a examinat emisiunea de euroobligaţiuni cu scadenţa de șapte ani pentru 500 de milioane de dolari.
În 2020, premierul de atunci, Ion Chicu, a discutat despre opţiunea împrumutului extern prin emiterea de obligaţiuni moldoveneşti în valoare de 500 de milioane de euro.
Fondurile acumulate se propunea să fie direcţionate către construcţia şi repararea drumurilor, montarea conductelor de apă şi canalizare, precum şi crearea sistemelor de irigaţii.
Guvernul negocia cu băncile străine pentru consultări cu privire la emisiunea de obligaţiuni.
Atunci Moldova putea atrage resurse la 3,0-3,3%, ceea ce, potrivit experţilor, era atractiv.
Dar din cauza crizei politice şi a demisiei ulterioare a Guvernului, a dizolvării Parlamentului şi a alegerilor parlamentare anticipate, Moldova nu a emis euroobligaţiuni.
Experţii, a căror părere a fost solicitată de corespondentul “INFOTAG”, consideră că Moldova a ratat “şansa fericită” de a emite euroobligaţiuni.
“A trecut perioada în care ratele nu depăşeau 3,5%. Tendinţa randamentului obligaţiunilor suverane este în creştere şi, prin urmare, costul resurselor atrase nu este la fel de atractiv ca în 2019-2020”, spun aceştia.
Potrivit Infotag, premierul Natalia Gavriliţa a anunţat acest lucru luni seară, la TV8, transmite Știri.md.
Potrivit ei, Moldova ar trebui să aibă proiecte de infrastructură atractive, pentru implementarea cărora s-ar putea atrage resurse prin plasarea de eurobonduri pe pieţele financiare internaţionale.
“Acum dispunem de studii în diverse sectoare ale economiei care identifică astfel de proiecte de infrastructură importante pentru ţară. De exemplu, vom începe să construim un pod la Ungheni, pentru care deja am găsit finanţare în Uniunea Europeană”, a menţionat Gavriliţa.
În ceea ce priveşte intrarea Moldovei cu titlurile sale pe piaţa financiară internaţională, premierul a menţionat trei probleme importante pe care Guvernul trebuie să le rezolve în acest sens.
“Sarcina numărul unu este de a pregăti ratingul ţării. După aceea, vor trebui selectate mai multe proiecte importante pentru Moldova, care pot fi implementate folosind banii strânşi din plasarea euroobligaţiunilor. Şi, în cele din urmă, a treia sarcină este emisiunea de euroobligaţiuni şi plasarea lor”, a spus ea.
Potrivit premierului, în prezent, ratele la titluri au început să crească şi va fi necesară alegerea unui moment favorabil.
“Trebuie să ne gândim şi să ne pregătim pentru plasarea aşa-ziselor “obligaţiuni verzi”, care sunt atractive şi aplicabile pentru ţara noastră”, a conchis premierul.
Guvernele Moldovei au iniţiat de două ori emiterea şi plasarea de euroobligaţiuni, dar nu s-a ajuns la realizarea în fapt a ideii.
La sfârşitul anului 2019 s-a examinat emisiunea de euroobligaţiuni cu scadenţa de șapte ani pentru 500 de milioane de dolari.
În 2020, premierul de atunci, Ion Chicu, a discutat despre opţiunea împrumutului extern prin emiterea de obligaţiuni moldoveneşti în valoare de 500 de milioane de euro.
Fondurile acumulate se propunea să fie direcţionate către construcţia şi repararea drumurilor, montarea conductelor de apă şi canalizare, precum şi crearea sistemelor de irigaţii.
Guvernul negocia cu băncile străine pentru consultări cu privire la emisiunea de obligaţiuni.
Atunci Moldova putea atrage resurse la 3,0-3,3%, ceea ce, potrivit experţilor, era atractiv.
Dar din cauza crizei politice şi a demisiei ulterioare a Guvernului, a dizolvării Parlamentului şi a alegerilor parlamentare anticipate, Moldova nu a emis euroobligaţiuni.
Experţii, a căror părere a fost solicitată de corespondentul “INFOTAG”, consideră că Moldova a ratat “şansa fericită” de a emite euroobligaţiuni.
“A trecut perioada în care ratele nu depăşeau 3,5%. Tendinţa randamentului obligaţiunilor suverane este în creştere şi, prin urmare, costul resurselor atrase nu este la fel de atractiv ca în 2019-2020”, spun aceştia.
