English
Estonian
Latvian
Lithuanian
Polish
Romanian
Russian
Ukrainian
Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a avertizat că țara are nevoie de mai mult sprijin de securitate din partea Bruxelles-ului pentru a face față creșterii tentativelor de trafic de persoane și arme din Ucraina.
Țara „observă o creștere” a traficului de arme, persoane și bunuri, a declarat Natalia Gavrilița pentru Financial Times, transmite Știri.md.
„Nu vrem să devenim o țară în care amenințările la securitate cresc sau sunt crescute… trafic sau contrabandă ilegală”, a spus premierul.
Contrabanda ilegală de arme, persoane și bunuri din Ucraina a reprezentat o teamă majoră pentru țările UE de la invazia Rusiei din februarie, agravată de cantitatea mare de arme furnizate țării în ultimele 11 luni și de numărul crescut de oameni care doresc să plece.
Ca răspuns, Bruxelles-ul a înființat un „centru de sprijin” cu sediul în Moldova, în încercarea de a urmări și a stopa încercările de trafic. Acea inițiativă, a spus Gavrilița, a ajuns la „eforturi reușite de a opri traficul de arme și persoane”.
Dar este nevoie de mai mult sprijin, a spus ea în ajunul celor două zile de întâlniri de la Comisia Europeană, „deci nu permitem ca aceste rețele de trafic să crească”.
Gavrilița a spus că se așteaptă ca întâlnirile să ofere răspuns dacă UE ar putea ajuta Moldova să-și consolideze securitatea la frontieră.
„Acesta este un domeniu de interes și beneficiu reciproc”, a spus Gavrilița. „Vrem să contribuim la securitatea europeană, nu să fim doar beneficiari.”
Miniștrii Afacerilor Interne din țările UE au convenit, la o întâlnire de la sfârșitul lunii ianuarie, că combaterea traficului de persoane și arme din Ucraina ar trebui să fie un domeniu-cheie al politicilor de securitate ale blocului.
UE este deja cel mai important susținător al Moldovei, oferind o creștere semnificativă a sprijinului financiar și umanitar de la începutul războiului. Luna trecută, Comisia Europeană a anunțat că va oferi țării o sumă suplimentară de 145 de milioane de euro.
Invazia Rusiei a destabilizat semnificativ fostul său vecin sovietic. Moldova a fost nevoită să se ocupe de sosirea a jumătate de milion de refugiați și de perturbarea aprovizionării sale cu energie și a fluxurilor comerciale, declanșând o criză economică. De asemenea, parlamentarii se tem că conflictul s-ar putea răspândi peste granițe.
Moldova a solicitat – și a primit – statutul de candidat la UE în iunie, alături de Ucraina, într-un impuls major pentru conducerea puternic pro-occidentală care a preluat controlul asupra țării în 2021, după ani de guverne cu partide pro-ruse.
Gavrilița va semna săptămâna aceasta acorduri comune cu UE în materie de vamă, cooperare fiscală și sănătate și va discuta despre liberalizarea comerțului, accesul la zona de roaming de telefonie mobilă a UE și zona unică de plăți în euro. Aceasta „ar arăta poporului moldovenesc beneficiile reale de a fi o țară candidată la UE”, a spus ea.
Rusia încă supune țara „elementelor de război hibrid”, a spus Gavrilița, inclusiv cel mai mare atac cibernetic din istoria sa de anul trecut, dezinformarea pompată prin mijloacele media pro-ruse și protestele antiguvernamentale finanțate de oameni de afaceri pro-ruși exilați.
Chișinăul a fost mult timp supus eforturilor de destabilizare a Rusiei, inclusiv a unei încercări de șantaj a monopolului gazelor de la Kremlin, Gazprom, iarna trecută, când a folosit amenințarea prețurilor exorbitante la energie pentru a încerca să determine țara să abandoneze politicile pro-UE.
„Vom discuta [cu oficialii UE] întregul spectru de probleme cu care se confruntă Moldova”, a spus Gavrilița. „Vorbim despre sprijinul continuu și apoi despre alte domenii în care am putea avansa pentru a ne asigura că construim reziliența economiei moldovenești, a societății moldovenești”, a adăugat premierul.
Țara „observă o creștere” a traficului de arme, persoane și bunuri, a declarat Natalia Gavrilița pentru Financial Times, transmite Știri.md.
„Nu vrem să devenim o țară în care amenințările la securitate cresc sau sunt crescute… trafic sau contrabandă ilegală”, a spus premierul.
Contrabanda ilegală de arme, persoane și bunuri din Ucraina a reprezentat o teamă majoră pentru țările UE de la invazia Rusiei din februarie, agravată de cantitatea mare de arme furnizate țării în ultimele 11 luni și de numărul crescut de oameni care doresc să plece.
Ca răspuns, Bruxelles-ul a înființat un „centru de sprijin” cu sediul în Moldova, în încercarea de a urmări și a stopa încercările de trafic. Acea inițiativă, a spus Gavrilița, a ajuns la „eforturi reușite de a opri traficul de arme și persoane”.
Dar este nevoie de mai mult sprijin, a spus ea în ajunul celor două zile de întâlniri de la Comisia Europeană, „deci nu permitem ca aceste rețele de trafic să crească”.
Gavrilița a spus că se așteaptă ca întâlnirile să ofere răspuns dacă UE ar putea ajuta Moldova să-și consolideze securitatea la frontieră.
„Acesta este un domeniu de interes și beneficiu reciproc”, a spus Gavrilița. „Vrem să contribuim la securitatea europeană, nu să fim doar beneficiari.”
Miniștrii Afacerilor Interne din țările UE au convenit, la o întâlnire de la sfârșitul lunii ianuarie, că combaterea traficului de persoane și arme din Ucraina ar trebui să fie un domeniu-cheie al politicilor de securitate ale blocului.
UE este deja cel mai important susținător al Moldovei, oferind o creștere semnificativă a sprijinului financiar și umanitar de la începutul războiului. Luna trecută, Comisia Europeană a anunțat că va oferi țării o sumă suplimentară de 145 de milioane de euro.
Invazia Rusiei a destabilizat semnificativ fostul său vecin sovietic. Moldova a fost nevoită să se ocupe de sosirea a jumătate de milion de refugiați și de perturbarea aprovizionării sale cu energie și a fluxurilor comerciale, declanșând o criză economică. De asemenea, parlamentarii se tem că conflictul s-ar putea răspândi peste granițe.
Moldova a solicitat – și a primit – statutul de candidat la UE în iunie, alături de Ucraina, într-un impuls major pentru conducerea puternic pro-occidentală care a preluat controlul asupra țării în 2021, după ani de guverne cu partide pro-ruse.
Gavrilița va semna săptămâna aceasta acorduri comune cu UE în materie de vamă, cooperare fiscală și sănătate și va discuta despre liberalizarea comerțului, accesul la zona de roaming de telefonie mobilă a UE și zona unică de plăți în euro. Aceasta „ar arăta poporului moldovenesc beneficiile reale de a fi o țară candidată la UE”, a spus ea.
Rusia încă supune țara „elementelor de război hibrid”, a spus Gavrilița, inclusiv cel mai mare atac cibernetic din istoria sa de anul trecut, dezinformarea pompată prin mijloacele media pro-ruse și protestele antiguvernamentale finanțate de oameni de afaceri pro-ruși exilați.
Chișinăul a fost mult timp supus eforturilor de destabilizare a Rusiei, inclusiv a unei încercări de șantaj a monopolului gazelor de la Kremlin, Gazprom, iarna trecută, când a folosit amenințarea prețurilor exorbitante la energie pentru a încerca să determine țara să abandoneze politicile pro-UE.
„Vom discuta [cu oficialii UE] întregul spectru de probleme cu care se confruntă Moldova”, a spus Gavrilița. „Vorbim despre sprijinul continuu și apoi despre alte domenii în care am putea avansa pentru a ne asigura că construim reziliența economiei moldovenești, a societății moldovenești”, a adăugat premierul.
