English
Estonian
Latvian
Lithuanian
Polish
Romanian
Russian
Ukrainian
Atât Declarația de Independență, cât și imnul Republicii Moldova „Deșteaptă-te, române” au fost adoptate prin lege organică, legitimată, la rândul său, – „subliniez, legitimată” – în cadrul Adunării Naționale, care echivala cu un referendum public.
Despre aceasta a afirmat răspicat Alexandru Arseni, doctor habilitat în drept constituțional, deputat în primul Parlament democratic al Republicii Moldova, în cadrul dezbaterii publice „Guvernul în exil al Republicii Moldova în perioada puciului de la Moscova, august 1991: ce a fost, de ce a fost, ce urme a lăsat?”, care a avut loc la Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.
Solicitat să dea o apreciere juridico-politică competențelor, legitimității structurii create în momentul de criză și să se refere la condițiile în care această experiență ar mai prinde bine, vorbitorul a relevat că guvernul în exil a avut toată legitimitatea deoarece a fost creat în baza deciziei organelor constituționale.
„Dar nu dă Domnul să se mai repete!”, a accentuat dânsul.
Expertul constituțional a ținut să sublinieze statutul de deputat unional și de viceprim-președinte al Parlamentului, deținut de Ion Hadârcă, desemnat în caltate de premier al guvernului în exil, precum și statutul oficial al ministrului de externe Nicolae Țâu, numit în calitate de membru al acestui guvern.
„Adică, sub aspect juridic și al dreptului internațional public, guvernul în exil a avut legalitate și legitimitate pentru a reprezenta Republica Moldova în cazul ocupării ei repetate, iar aceasta era preconizat… Erau întocmite și listele celor care urmau să fie deportați.
„ГКЧП” dăduse dispoziția să fie reparate GULAG-urile”.
Reproducând filmul evenimentelor din acele zile, fostul deputat a menționat că, după declanșarea procesului de recunoaștere a guvernului în exil la București, pe 27 august la Chișinău a fost adoptată Declarația de Independență.
„Astfel, a decăzut necesitatea în continuare a acestui guvern.
În exercițiul funcțiunii au intrat organele constituționale stabilite în procedură ordinară în rezultatul adoptării Declarației de Independență”.
Alexandru Arseni a ținut să-și etaleze supărarea pe mass-media care, în viziunea lui, evită faptul că Declarația de Independență și decizia de a stabili „Deșteaptă-te, române” ca imn al Republicii Moldova, au fost legitimate în cadrul Marii Adunări Naționale.
„Aceste două acte fundamentale au fost legitimate prin votul delegaților la Marea Adunare Națională – a delegaților plenipotențiari, convocați în baza deciziei Prezidiului, Președintelui Republicii Moldova și Guvernului („care stipula că Marea Adunare Națională echivalează cu un referendum public”, a intervenit colegul său de panel Ion Hadârcă).
Mai mult ca atât, a continuat expertul constituțional, este vorba despre exercitarea suveranității naționale direct de către popor – articolul 2 din Declarația de suveranitate și articolul doi din Constituția Republicii Moldova.
Iar guvernul în exil a avut „competență, legalitate legitimitate și reprezentativitate”.
Cât privește specificul activității din acea vreme, fostul deputat a relevat că aleșii poporului mergeau de două ori pe lună în teritoriu, unde nu numai informau, dar și identificau voința oamenilor.
„Aceasta ne permitea să conchidem că spiritul de independență crește și noi trebuie să fim gata de următorul pas”.
Dezbaterea la tema „Guvernul în exil al Republicii Moldova în perioada puciului de la Moscova, august 1991: ce a fost, de ce a fost, ce urme a lăsat?”, este ediția a 259-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” a fost organizată de agenția de presă IPN, cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Despre aceasta a afirmat răspicat Alexandru Arseni, doctor habilitat în drept constituțional, deputat în primul Parlament democratic al Republicii Moldova, în cadrul dezbaterii publice „Guvernul în exil al Republicii Moldova în perioada puciului de la Moscova, august 1991: ce a fost, de ce a fost, ce urme a lăsat?”, care a avut loc la Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.
Solicitat să dea o apreciere juridico-politică competențelor, legitimității structurii create în momentul de criză și să se refere la condițiile în care această experiență ar mai prinde bine, vorbitorul a relevat că guvernul în exil a avut toată legitimitatea deoarece a fost creat în baza deciziei organelor constituționale.
„Dar nu dă Domnul să se mai repete!”, a accentuat dânsul.
Expertul constituțional a ținut să sublinieze statutul de deputat unional și de viceprim-președinte al Parlamentului, deținut de Ion Hadârcă, desemnat în caltate de premier al guvernului în exil, precum și statutul oficial al ministrului de externe Nicolae Țâu, numit în calitate de membru al acestui guvern.
„Adică, sub aspect juridic și al dreptului internațional public, guvernul în exil a avut legalitate și legitimitate pentru a reprezenta Republica Moldova în cazul ocupării ei repetate, iar aceasta era preconizat… Erau întocmite și listele celor care urmau să fie deportați.
„ГКЧП” dăduse dispoziția să fie reparate GULAG-urile”.
Reproducând filmul evenimentelor din acele zile, fostul deputat a menționat că, după declanșarea procesului de recunoaștere a guvernului în exil la București, pe 27 august la Chișinău a fost adoptată Declarația de Independență.
„Astfel, a decăzut necesitatea în continuare a acestui guvern.
În exercițiul funcțiunii au intrat organele constituționale stabilite în procedură ordinară în rezultatul adoptării Declarației de Independență”.
Alexandru Arseni a ținut să-și etaleze supărarea pe mass-media care, în viziunea lui, evită faptul că Declarația de Independență și decizia de a stabili „Deșteaptă-te, române” ca imn al Republicii Moldova, au fost legitimate în cadrul Marii Adunări Naționale.
„Aceste două acte fundamentale au fost legitimate prin votul delegaților la Marea Adunare Națională – a delegaților plenipotențiari, convocați în baza deciziei Prezidiului, Președintelui Republicii Moldova și Guvernului („care stipula că Marea Adunare Națională echivalează cu un referendum public”, a intervenit colegul său de panel Ion Hadârcă).
Mai mult ca atât, a continuat expertul constituțional, este vorba despre exercitarea suveranității naționale direct de către popor – articolul 2 din Declarația de suveranitate și articolul doi din Constituția Republicii Moldova.
Iar guvernul în exil a avut „competență, legalitate legitimitate și reprezentativitate”.
Cât privește specificul activității din acea vreme, fostul deputat a relevat că aleșii poporului mergeau de două ori pe lună în teritoriu, unde nu numai informau, dar și identificau voința oamenilor.
„Aceasta ne permitea să conchidem că spiritul de independență crește și noi trebuie să fim gata de următorul pas”.
Dezbaterea la tema „Guvernul în exil al Republicii Moldova în perioada puciului de la Moscova, august 1991: ce a fost, de ce a fost, ce urme a lăsat?”, este ediția a 259-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” a fost organizată de agenția de presă IPN, cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
